Miercuri au fost publicate în Monitorul Oficial modificările Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, adoptate prin OUG în noaptea dinaintea demiterii Guvernului Orban, potrivit unui anunț făcut de ministrul Victor Costache. PSnews.ro vă prezintă în exclusivitate cum motivează Ministerul Sănătății modificările aduse în OUG. Astfel:
Modificarea art. 48 din Legea 95/2006
Acest articol se referă la programele naționale de sănătate, completează paragraful „b. programele naţionale de sănătate curative care au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătăţii publice, altele decât TBC şi HIV/SIDA şi transplant de organe, ţesuturi şi celule, precum si acordarea de servicii medicale, servicii conexe pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist, servicii integrate, după caz, potrivit prevederilor art. 51 alin. (4); ”
Ministerul precizează că ar fi vorba de programe de sănătate noi, la standarde europene. Mai mult, reprezentanții ministerului spun că nu se vor închide spitale de stat, ci din contră, vor fi corect finanțate, fiindcă se introduc serviciile medicale integrate, corect evaluate. Se reglementează și cadrul legal pentru acordarea unor servicii medicale integrate, după modelul celorlalte state din UE, precum și servicii conexe, în cadrul unor programe naționale de sănătate curative. Un exemplu este noul program național, care va demara în acest an, pentru persoanele cu afecțiuni din spectrul autist. Astfel, în cadrul programelor naționale de sănătate curative, pentru unele dintre aceste programe vor fi acordate servicii integrate, ce pot cuprinde, după caz, medicamente, servicii medicale, investigații paraclinice, servicii de recuperare, logopedie, consultații psihologice, etc.
Modificarea art. 52 din Legea 95/2006
Noutatea se referă la implementarea programelor naţionale de sănătate, care înlocuiește prevederile de la paragraful 2, litera c. „furnizori privați de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacităţii furnizorilor publici de servicii medicale”, cu „furnizori privaţi de servicii medicale”. Reprezentanții ministerului insistă că e vorba de liberalizare și nu de privatizarea sistemului de sănătate, argumentând că încetează discriminarea dintre furnizorii de servicii medicale. Prin proiectul de act normativ se propune ca serviciile medicale din cadrul programelor naționale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, să se deruleze în mod unitar atât prin furnizori publici, cât și prin furnizori privați, în interesul pacienților români. Astfel, se asigură accesul imediat, nediscriminatoriu și se respectă dreptul pacienților de a-și alege medicul și unitatea sanitară în care au încredere. Același articol 52 are și un nou alineat, „Pentru bolnavii incluși în programele naţionale de sănătate decontate din bugetul FNUASS, respectiv bugetul Ministerului Sănătăţii, precum şi pentru cei care beneficiază de servicii medicale în baza art. 100 şi art. 111, furnizorii publici şi privaţi au obligaţia de a nu încasa sume suplimentare faţă de cele decontate potrivit actelor normative în vigoare.” Motivația specialiștilor din minister este că deja în spațiul public s-a lansat ideea că bolnavii incluși în aceste programe vor fi obligați să plătească sume suplimentare, dacă vor fi tratați în spitale private. Ei spun că articolul din Ordonanță lămurește pe deplin știrea falsă, atât de intens mediatizată, aceea că nu există coplată pentru bolnavii care vin la spitalul privat. În cadrul programelor de sănătate, bolnavii nu vor plăti contribuție personală, chiar dacă serviciile vor fi acordate la spitalele private care vor derula astfel de programe de sănătate.
Modificarea art. 58 din Legea 95/2006
Art. 58, care se referă la faptul că pentru unele dispozitive medicale şi materiale sanitare se pot organiza achiziţii publice centralizate, are introdus un alineat nou, cu următorul cuprins: ”Contractele, încheiate urmare a procedurilor de achiziție publică prevăzute la alin. (1), vor fi atribuite pe baza criteriului cel mai bun raport calitate-preţ”. Ministerul Sănătății spune că achizițiile pentru dispozitive medicale și materiale sanitare sunt atribuite pe baza criteriului cel mai bun raport calitate-preț. De asemenea, se reamintește că potrivit Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, unul dintre criteriile de atribuire a ofertelor este cel mai bun raport calitate-preţ. Cum obiectul achizițiilor publice centralizate îl constituie dispozitivele medicale și materialele sanitare utilizate în cadrul programelor naționale de sănătate curative pentru afecțiuni cu impact major asupra sănătății pesoanelor, este normal să fie introdus acest criteriu, fiindcă este în joc siguranța pacienților. Așadar, prin această reglementare se face un pas înainte privind grija față de pacient, achiziționându-se materiale sanitare și dispozitive medicale după criteriul cel mai bun raport calitate-preţ.
Același articol are și alte două alineate introduse, cu următorul cuprins:
- „Lista spitalelor private în cadrul cărora se pot organiza servicii medicale private de urgenţă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în urma verificării respectării standardelor prevăzute la alin. (2).
- „În vederea verificării standardelor menţionate la alin. (2), spitalele private vor depune la Ministerul Sănătăţii documentaţia stabilită prin hotărâre a Guvernului.”
Argumentul Ministerului Sănătății este că pentru asigurarea transparenței a fost stabilit la nivel guvernamental că lista acestor unități sanitare, precum și documentația aferentă introducerii acestora în lista unităților sanitare private, se va aproba prin HG. Acest aliniat demontează o altă știre falsă, cum că lista spitalelor private care pot beneficia de banii din programele de sănătate o stabilește ministrul Sănătății. Introducerea noilor unități sanitare în cadrul programelor Ministerului Sănătații se va face în mod transparent prin HG, după verificarea standardelor de către ANMCS. Așadar, nu ministrul stabilește lista spitalelor private, care vor beneficia de bani din programele de sănătate.
Modificarea art. 111 din Legea 95/2006
Articolul prevedea la alineatul 3 că serviciile medicale private de urgenţă spitalicească au obligaţia de a stabiliza orice pacient care soseşte în serviciul respectiv în stare critică sau cu acuze ce ridică suspiciunea unei afecţiuni acute grave, indiferent de capacitatea financiară a acestuia de a achita costurile tratamentului şi de calitatea sa de asigurat, acesta putând fi transportat la un spital public, în condiţii corespunzătoare, numai după stabilizarea funcţiilor vitale şi acordarea tratamentului de urgenţă.
OUG aduce însă alte două alineate, cu următorul cuprins:
-,,Cheltuielile pentru îngrijirea pacienţilor aflaţi în stare critică sau cu acuze ce ridică suspiciunea unei afecţiuni acute grave care nu pot fi acoperite din sumele obţinute pe baza contractelor încheiate de către spitalele private cu casele de asigurări de sănătate, vor fi decontate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii. Sumele aferente decontului per caz nu pot depăşi sumele decontate pentru cazuri similare din sistemul public de urgenţă.”
-„Procedurile şi condiţiile privind decontarea cheltuielilor prevăzute la alin. 3.1 se stabilesc în mod concurenţial, transparent şi nediscriminatoriu prin hotărâre a Guvernului.”
Ministerul Sănătății spune că această prevedere permite integrarea unor centre noi, în programele destinate pacienților critici (cu infarct miocardic sau cu accident vascular cerebral). Acțiunile prioritare sunt destinate tuturor pacienților și au ca scop salvarea persoanelor aflate în situații critice. Timpul de intervenție este vital în aceste cazuri. De exemplu, în cazul infarctului miocardic acut, pacientul trebuie să ajungă pe masa unui angiograf, într-un centru specializat, în maxim 120 de minute, așa cum prevăd regulile impuse de Ghidul European al Societății europene de Cardiologie. Unitățile sanitare private care vor acorda îngrijiri pacienților critici vor fi selectate exact după rigorile impuse și spitalelor publice și se urmărește dacă aceștia dispun de aparatură performantă, de ultimă generație, dar și de echipe de medici și asistente medicale specializate corespunzător. Un exemplu care deja este implementat în sistemul medical românesc și a devenit funcțional este intervenția privatului în cadrul programelor curative pe partea oncologică, pe dializă. S-a realizat degrevarea sistemul public și a sporit calitatea serviciilor medicale oferite pacienților. De asemenea, s-a lămurit pe deplin și următoarea temă controversată: Ce se întâmplă cu pacientul care face o complicație medicală, într-un spital privat? Va fi transferat la spitalul de stat, pentru continuarea tratamentului? Nu! El va fi tratat în acea unitate spitalicească, în continuare, iar decontul suplimentar va fi asigurat de la bugetul Ministerului Sănătății. Sumele aferente decontului per caz, nu pot depăşi sumele decontate pentru cazuri similare din sistemul public de urgenţă. Decontarea cheltuielilor suplimentare se stabilesc în mod concurenţial, transparent şi nediscriminatoriu prin hotărâre a Guvernului.
Modificarea art. 230 din Legea 95/2006
La art.230, OUG introduce un nou alineat, care prevede că prevederile se aplică începând cu data de 1 aprilie 2021. Ministerul Sănătății spune că ordonanța prin care Guvernul Dăncilă privatiza sănătatea este astfel amânată. Guvernul Dăncilă, prin Ordonanța 27 din 2019, propunea din aprilie 2020, o contribuție personală pentru unele servicii medicale din ambulatoriul clinic, paraclinic și internarea continuă. Acum, echipa Ministerului Sănătății a îndreptat acest lucru, realizând o reformă adâncă a sistemului medical. S-a deschis posibilitatea pacienților să se trateze în clinicile private, fără coplată, pentru servicii medicale de tip integrat, finanțate din programele naționale ale CNAS și s-a extins aria de acoperire a unităților spitalicești care au acces la programele prin Acțiuni Prioritare, dedicate pacienților aflați în stare critică (infarctul miocardic acut, AVC, etc). Deocamdată, se lucrează pe două programe pilot, cel de oncologie și de boli cardiovasculare, pentru că bolile aferente programelor sunt cu cea mai mare rată de mortalitate din România. Pe viitor, o să se extindă și la alte programe de sănătate curative. Pentru aceste servicii medicale de tip integrat, pacienții nu vor plăti nimic în plus, nici acum și nici din aprilie 2021, indiferent unde se vor trata (la public sau la privat).
Modificarea art. 248 din Legea 95/2006
Art.248, referitor la serviciile care nu sunt decontate din fond, contravaloarea acestora fiind suportată de asigurat, de unităţile care le solicită, de la bugetul de stat sau din alte surse, se modifică astfel, „corecţiile estetice efectuate persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, cu excepţia reconstrucţiei mamare prin endoprotezare și a simetrizării consecutive acesteia în cazul intervenţiilor chirurgicale oncologice.” S-a realizat corectarea unei nedreptăți care li se făceau pacientelor cu vârsta de peste 18 ani, care deși beneficiau de decontare din fondul de sănătate pentru reconstrucție mamară prin endoprotezare, în cazul intervențiilor chirurgicale oncologice, până acum pacientele trebuiau să scoată bani din buzunar pentru intervenția chirurgicală de simetrizare a glandei mamare. Acum nu mai este nevoie, iar contravaloare intervenției va fi decondată de CNAS și va avea un impact pozitiv asupra calității vieții, dar mai ales a reinserției sociale.
Modificarea art. 249 din Legea 95/2006
Art.249, care preciza felul în care CNAS încheie contracte cu unităţile sanitare acreditate, precum şi cu cabinetele de medicină de familie, cabinetele medicale dentare şi cabinetele medicale din ambulatoriul de specialitate modifică alin. (3), va avea următorul cuprins:
”Casele de asigurări de sănătate încheie, potrivit legii, contracte cu furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale care respectă următoarele condiţii:
a) sunt autorizaţi şi evaluaţi potrivit art. 253, pentru furnizorii exceptați de la obligativitatea acreditării sau care nu intră sub incidența prevederilor referitoare la acreditare, potrivit art. 7 alin. (5) din Legea nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, cu modificările și completările ulterioare;
b) sunt autorizați și acreditați sau înscriși în procesul de acreditare, pentru furnizorii obligați să se acrediteze sau care au optat să parcurgă voluntar procesul de acreditare;
c) dispun de un sistem informaţional şi informatic a cărui utilizare permite evidenţa, raportarea, decontarea şi controlul serviciilor medicale efectuate, conform cerinţelor CNAS;
d) utilizează pentru tratamentul afecţiunilor numai medicamente din Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;
e) utilizează materiale sanitare şi dispozitive medicale autorizate, conform legii.”
Prin această OUG se reglementează faptul că unitățile sanitare cu paturi care au obligația să fie acreditate vor intra în relație contractuală cu CAS dacă sunt acreditate sau sunt înscrise în procesul de acreditare. Aici se impune o clarificare: de la această regulă sunt exceptate cabinetele de medicină de familie, cabinetele stomatologice, cabinetele clinice de specialitate, laboratoarele de analize medicale, dar și cele de anatomie patologică, care vor intra în contract cu CNAS ca și până acum (autorizate și evaluare de comisia mixtă CAS-DSP).
Modificarea art. 298 din Legea 95/2006
La art. 298, cu prevederi referitoare la directorii generali ai caselor de asigurări sunt numiţi pe bază de concurs, prin ordin al preşedintelui CNAS, se modifică alin.1 și va avea următorul cuprins:
„Directorii generali ai caselor de asigurări sunt numiţi pe bază de concurs, prin ordin al preşedintelui CNAS. Directorul general devine membru de drept al consiliului de administraţie al casei de asigurări şi preşedintele acestuia. Între CNAS şi directorul general al casei de asigurări – manager al sistemului la nivel local se încheie un contract de management, cu respectarea prevederilor prezentei legi, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare precum și în conformitate cu regulile generale referitoare la mandat prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare. Contractul de management cuprinde, fără a se limita la acestea, și clauze cu privire la standarde de performanţă, precum și indicatori de referință asociați pentru îndeplinirea obligațiilor asumate.”
Argumentul Ministerului Sănătății este că astfel se redefinește statutul Directorului general al CAS, prin stabilirea unor standarde de performanţă şi indicatori de referinţă asociaţi. Directorul general, prin activitatea sa, îşi asumă şi execută un plan de management pentru asigurarea funcţionării sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local; are un rol tehnic, de conducere executivă, având sarcina de a pune în executare legile şi dispoziţiile organelor superioare; are un raport juridic de obligaţie a îndeplinirii mandatului încredinţat de CNAS, în scopul respectării drepturilor asiguraților. Astfel, se realizează redefinirea statutului Directorului general al CAS, prin stabilirea unor standarde de performanţă şi indicatori de referinţă asociaţi, într-o structură cuprinzătoare, pentru a da posibilitatea acestora să se aplice unitar, coordonat cu respectarea reglementărilor legale şi procedurile administrative de sistem, în pofida unor deosebiri semnificative generate de specificul local/zonal, cu impact direct asupra calităţii serviciului public, respectiv satisfacţiei asiguraţilor la nivel local.
Modificarea art. 320 din Legea 95/2006
Art. 320 se referă la persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane, precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. OUG repară astfel o ”nedreptate” reglementată și de Curtea Constituțională. Prin Decizia nr. 818 din data de 5 decembrie 2019 (nepublicată până în prezent în Monitorul Oficial al României), Curtea Constituțională a constatat că sintagma ”precum și daune sănătății propriei persoane” din cuprinsul art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii este neconstituţională. Prin proiectul de act normativ se propune eliminarea din cuprinsul art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 a sintagmei ”precum și daune sănătății propriei persoane”, serviciile medicale fiind acordate astfel în baza calității de asigurat a persoanei, fiind cuprinse în pachetul de bază la care au dreptul persoanele asigurate. Exemplu: Dacă un copil era accidentat mai departe de trecerea de pietoni, iar vina era exclusiv a sa, prin prevederile Ordonanței, familia nu va mai trebuie să suporte cheltuielile de spitalizare. Acestea vor fi decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.
Modificarea art. 8 din Legea 95/2006
La art. 8, referitor la asimilarea stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate, se introduce un nou paragraf, cu următorul cuprins ”e) persoanele asigurate au realizat, în temeiul legislației interne a unui stat membru al Uniunii Europene, a Spaţiului Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene pentru care sunt incidente prevederile legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, stagii de asigurare atestate prin intermediul formularului european privind totalizarea perioadelor de asigurare, eliberat de instituţia competentă la care acestea au fost asigurate anterior.”
Modificarea art. 10 din Legea 95/2006
La art.10, referitor la cum se constituie baza de calcul a indemnizaţiilor, OUG introduce un nou paragraf, cu următorul cuprins:
„d) veniturile asigurate în România în luna/lunile anterioare lunii în care s-a eliberat certificatul de concediu medical sau după caz, venitul lunar din prima lună de activitate/asigurare în România, pentru situaţiile în care se utilizează perioadele prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. e), astfel: veniturile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a) sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A şi B;
Ministerul Sănătății spune că persoanele care au lucrat în străinătate și au cotizat pentru concedii medicale în alt stat membru din UE li se vor asimila perioada de cotizare pentru a beneficia de concedii medicale în România, respectiv la calculul de 6 luni al stagiului de cotizare. Totodată, se reglementează baza de calcul a indemnizaţiilor pentru concedii medicale pentru persoanele aflate în aceste situații, prin raportare la veniturile pentru care plătesc/vor plăti contribuție sau pentru care se asigură pe teritoriul României.
Modificarea art. 13 din Legea 95/2006
La art. 13, referitor la durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, care este mai mare în cazul unor boli speciale, OUG modifică alineatul (3) şi va avea următorul cuprins:
„(3) Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiază după cum urmează:
a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, cu acordul Ministerului Sănătăţii;
b) un an şi 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru SIDA şi neoplazii, în funcţie de stadiul bolii;
c) pe toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru tuberculoză.”
Astfel, se debirocratizează acordarea concediilor medicale pentru persoanele diagnosticate cu tuberculoză, SIDA si neoplazii. Se reglementează perioada de acordare a concediilor medicale în cazurile de tuberculoză, în sensul că persoanele diagnosticate cu tuberculoză, asigurate în cadrul sistemului public de asigurări sociale de sănătate, au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiţii de stagiu de cotizare, pe toată perioada de tratament, până la vindecare, în concordanță cu dispozițiile Legii nr. 302/2018. În vederea debirocratizării și îmbunătățirii accesului persoanelor asigurate la concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, se elimină obligația prezentării în fiecare lună la medicul expert al asigurărilor sociale al bolnavilor diagnosticați cu SIDA şi neoplazii, în funcţie de stadiul bolii, pentru prelungirea acestor concedii medicale după perioada de un an, până la un an și sase luni.
Modificarea art. 61 din Legea 95/2006
Art. 61 este modificat după cum urmează ,, (1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă sunt aplicabile şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în ministerele şi instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
(2) Pentru personalul militar în activitate, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, drepturile bănești aferente concediilor medicale prevăzute la art. 2 alin. (1), se calculează și se plătesc conform prevederilor legale specifice acestor categorii de personal și se suportă din bugetul de stat, prin bugetele ministerelor şi instituţiilor din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
(3) Dispozițiile alin. (1) nu aduc atingere prevederilor referitoare la activitatea comisiilor de expertiză medico-militară prevăzute de Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare”.
(4) Prin excepţie de la prevederile art.13 alin.(2) și art.14 alin.(4), pentru personalul militar în activitate, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, în situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale, comisiile de expertiză medico-militară pot face propuneri de prelungire a unor concedii medicale peste 91 de zile pentru o perioadă de până la 550 de zile”.
Reglementările propuse în proiectul de act normativ stabilesc modalitatea unitară în care personalul militar în activitate, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, beneficiază de concediile medicale prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, cu modificările și completările ulterioare în concordanță cu legislația specifică din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Se reglementează și modul de calcul şi sursa de finanţare a drepturile bănești aferente concediilor medicale de care beneficiază personalul militar în activitate, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, în sensul că, pentru aceste categorii de persoane aceste drepturi se calculează potrivit legislaţiei specifice, iar fondurile se asigură din bugetul de stat prin bugetele ministerelor şi instituţiilor din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională întrucât pentru aceste categorii de persoane drepturile bănești aferente concediilor medicale nu se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Puteți vedea aici AICI explicațiile
