Invitat la „Puterea Știrilor”, Daniel Apostol, directorul de comunicare al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a dat câteva sfaturi pentru români în această perioadă de instabilitate economică. În viziunea acestuia, un singur cuvânt ar trebui să ne ghideze pe toți în aceste vremuri și anume prudența.
„Am să reiau un cuvânt pe care l-am auzit foarte des în zona bancară, dar de data asta cred că este valabil pentru întreaga economie și pentru cetățenii, pentru compatrioții noștri care într-un fel sau altul sunt toți legați de piețele financiare, și anume prudența. Este nevoie de foarte multă prudență, este nevoie de mai multă smerenie în fața vremurilor, mai mult calcul cu privire la finanțele personale.
Fiecare cetățean este actor, este participant activ în piața financiară. Poate nu toți sunt investitori și au portofoliu la bursă, dar poate că unii au achiziționat anul acesta obligațiuni, titluri de stat. Este o formă de a economisi și de a investi de fapt pe termen ceva mai lung care ne aduce înapoi un profit, un randament mai mare decât randamentul pe care îl obținem dintr-o dobândă dintr-un depozit bancar.
Majoritatea covârșitoare a angajaților cu carte de muncă, conform legii, virează 3,75% din veniturile lor în pilonul 2 de pensie și devin astfel activi în piețele financiare. Pilonul 2 de pensie este un pilon de fonduri care administrează banii noștri pe termen lung, economiile pe care le depunem lună de lună în ideea realizării unei pensii private la vârsta pensionării. Între timp aceste fonduri sunt active în piețele financiare”, a explicat Daniel Apostol la Puterea Știrilor.
O inflație galopantă
Amintim că Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 11,2% pentru sfârşitul anului viitor. BNR estima în august 2022 o inflaţie de 13,9% pentru finalul anului şi de 7,5% pentru 2023. De asemenea, banca centrală anticipa în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru sfârşitul acestui an şi de 6,7% pentru anul viitor.
Conform băncii centrale, rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată să urmeze o traiectorie uşor ascendentă până la sfârşitul anului viitor, iar ulterior să se corecteze în ipoteza disipării graduale atât a şocurilor de ofertă, cât şi a presiunilor din partea cererii agregate.
În scenariul de bază, tendinţa descendentă va fi întreruptă temporar în trimestrul III 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la bunurile energetice, cu impact la nivelul ratei anuale a inflaţiei IPC timp de 4 trimestre.
Ulterior, la finele trimestrului III 2024, convergenţa către ţinta de inflaţie este prevăzută a fi una rapidă, având ca resort principal efecte de bază extrem de favorabile.
În prezentare se menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 sugerează, la prima vedere, un nivel al indicatorului la finele anului 2023 cu circa 4,1 puncte procentuale sub nivelul indicat de scenariul de bază şi, în plus, o traiectorie neîntrerupt descendent.
Tot potrivit BNR, România este pe poziția a zecea în ceea ce privește inflația, situația fiind una mult mai bună decât în urmă cu trei ani.
