Politica românească a cunoscut cea mai mare provocare din ultimii 30 de ani – pandemia coronavirus. Ceea ce am putut observa cu toții încă de la început, a fost tocmai faptul că partidele din România s-au adaptat foarte greu și foarte puțin la schimbările provocate în societate de pandemie. Discuțiile care în martie reprezentau cele mai importante subiecte au ajuns în doar câteva zile irelevante.
Pandemia coronavirus ne-a prins în prag de alegeri anticipate, când PSD și PNL se luptau pentru majoritatea parlamentară. România nici măcar nu avea premier sau guvern în acea perioadă și a fost nevoie de o înțelegere în Parlament pentru a realiza acest lucru, altfel, partidele care voiau alegeri anticipate nu aveau nicio șansă să-și voteze premierul și guvernul, deoarece mulți parlamentari se găseau în carantină.
Cel mai mult au avut de suferit PNL și Klaus Iohannis, iar de atunci a început să fie tot mai puternic valul de critici la adresa lor. Pandemia coronavirus din România a fost politizată până la extrem. Ne amintim conferințe de presă ale lui Klaus Iohannis când ieșea doar pentru a acuza PSD. La alegerile din 2020, s-a dovedit o eroare. Românii aveau alte probleme, iar mesajul „anti-PSD” nu a funcționat absolut deloc, ci i-a făcut pe votanți să se îndepărteze de secțiile de votare. Alte mesaje care s-au dovedit complet ineficiente în 2020 au mai fost cele anticorupție sau anti-hoție. Nici în următorii ani, aceste mesaje nu vor funcționa pentru că problemele cetățenilor vor fi diferite.
Despre modul în care a fost gestionată pandemia în România au vorbit deja românii la vot. Foarte puțini au apreciat guvernarea din pandemie. Doar 1.448.000 de cetățeni români au votat PNL la alegerile parlamentare, ceea ce înseamnă că mai puțin de 10% dintre cetățenii români sunt de acord cu modul în care a fost gestionată pandemia în România. PNL a reușit să piardă în doar câteva luni tot ceea ce a câștigat în 3 ani de opoziție în Parlament. Iar PSD a pierdut jumătate din voturi în cei 3 ani de guvernare.
USRPLUS e marele câștigător de departe din mai multe puncte de vedere. Primul, au ajuns la 15% fără să facă nimic remarcabil, au refuzat inclusiv intrarea la guvernare într-o perioadă în care România avea nevoie de multe schimbări și de toate forțele politice. Al doilea, au negociat și au obținut unele dintre cele mai importante funcții din stat și ministere. USRPLUS va avea atât putere, cât și bani în următorii ani, deși ei au fost votați de 850.000 de români, adică aproximativ 4% din cetățenii cu drept de vot. Al treilea, PLUS nu a depus niciun efort politic semnificativ și se bucură de a doua funcție în stat și putere în ministere. PLUS nu a participat niciodată singur la alegeri, ci a escaladat USR-ul, cerându-le un număr egal de funcții.
Așadar, scena politică din următorii ani va fi cu PSD în opoziție și o majoritate parlamentară din PNL-USRPLUS-UDMR. Cele 3 partide au suficiente voturi încât să stea liniștite, însă instabilitatea politică ar putea apărea în două locuri: neînțelegerile în coaliția de guvernare și protestele cetățenilor.
Guvernul PNL-USRPLUS-UDMR deja a înghețat salariile bugetarilor și a luat câteva mici măsuri pentru a reduce cheltuielile statului. Vorbim de începutul unor măsuri de austeritate. Măsuri obligatorii, dacă ținem cont că România s-a împrumutat în 2020 circa 9-10% din PIB. În total, riscăm să avem o datorie publică de aproape 45% din PIB. Marea dilemă politică e că ne împrumutăm foarte mult și totuși înghețăm salariile angajaților.
PSD a trecut deja la mesajele anti-austeritate care se vor intensifica în următorii ani. Cea mai mare problemă pentru guvern o vor reprezenta protestele sindicatelor sau cele provocate de diferite grupuri de cetățeni. Dacă Guvernul va continua să adopte măsuri de austeritate care lovesc direct în buzunarele cetățenilor cu un nivel de trai scăzut, atunci vom vedea curând multe schimbări pe scena politică din România.
