Marți, 5 octombrie, Parlamentul României se va întrui în şedinţa reunită a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a dezbate şi a supune la vot moţiunea de cenzură iniţiată de către Partidul Social Democrat. Toți parlamentarii partidelor, chiar și o mare parte a liberalilor, consideră că Guvernul Cîțu va fi demis, dat fiind faptul că Guvernul actual nu are numărul necesar de parlamentari pentru a produce o răsturnare de situație la votul de marți.
Încă de la depunerea moțiunii de cenzură, social-democrații au vorbit despre necesitatea organizării alegerilor anticipate, iar scenariul este discutat în aceste zile inclusiv în PNL. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban a declarat, luni, că pentru prima oară, există condiţiile politice care pot să ducă la alegeri anticipate.
„Vreau să atrag atenţia colegilor mei din partid că pentru prima oară există condiţile politice parlamentare care pot să ducă la alegeri anticipate. La ora actuală, cu excepţia PNL, care a scăzut drastic în ultimele trei luni, celelalte partide politice care în momentul de faţă anunţă susţinerea pentru moţiunea de cenzură pot înregistra în sondajele de opinie scoruri mai bune decât cele înregistrate pe 6 decembrie, şi e posibil să îşi dorească alegeri anticpate”, a explicat Ludovic Orban.
Cum pot fi organizate alegerile anticipate în România
Pentru declanşarea alegerilor anticipate, este nevoie de o majoritate în Parlament care să fie de acord cu acest lucru. Parlamentul trebuie să respingă două propuneri de premier în mai puțin de 60 de zile. Odată dizolvat Parlamentul, alegeri anticipate trebuie organizate în maximum 3 luni de la data dizolvării Legislativului. Parlamentul poate fi dizolvat numai în cazul în care este imposibilă constituirea unui nou Guvern, constatată prin respingerea două cereri de investitură succesive. Pentru a se ajunge la alegerile anticipate, trebuie respinse, în Parlament, două propuneri de premier din partea preşedintelui. Acest lucru se poate declanşa prin moţiune de cenzură la adresa Guvernului, în Parlament sau prin demisia Guvernului.
Când se fac alegeri anticipate
Dizolvarea Parlamentului, ultima etapă a alegerilor anticipate, implică parcurgerea următoarele etape principale:
Încetează mandatul Guvernului în funcţie. Acest lucru se poate produce, potrivit Constituţiei, fie ca urmare a expirării mandatului, în momentul validării alegerilor parlamentare generale, fie ca urmare a demisiei prim-ministrului, a pierderii de către acesta drepturilor electorale, a survenirii stării sale de incompatibilitate sau a decesului. De asemenea, mandatul Guvernului poate înceta în cazul adoptării de către Parlament a unei moțiuni de cenzură.
Este numit de către președinte, după consultarea partidelor parlamentare, un nou candidat la funcția de prim-ministru.
Parlamentul respinge propunerea de premier.
Se repetă procedura, de la numirea unui candidat la postul de prim-ministru, de către preşedinte.
O nouă învestitură a noului premier propus pică în Parlament.
În acest moment, se aplică Articolul 89 din Constituție: „(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență”.
ATENŢIE: Potrivit CONSTITUŢIEI, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
