Votul din diaspora a însemnat, în 2019, un mare ajutor pentru PNL și USRPLUS care au obținut rezultate foarte bune la europarlamentare și prezidențiale. Alegerile locale din 2020 sunt o lecție prin care USRPLUS trebuie să învețe să supraviețuiască fără ajutorul diasporei, iar despre PNL vom afla dacă are sau nu un bazin electoral fidel.
Turul doi al alegerilor prezidențiale din 2019 a însemnat un rezultat record de voturi în diaspora, ajungând la peste 940.000 de persoane care și-au exprimat preferințele politice, ceea ce a reprezentat aproape 10% din numărul total de voturi exprimate. Președintele Klaus Iohannis a obținut cele mai multe voturi, surclasându-și adversarii fără drept de apel. În primul tur, Iohannis a obținut 52% din voturile din diaspora, iar Barna (locul 2 în diaspora) doar 27%. În al doilea tur al alegerilor, Iohannis a atras circa 94% din voturi.
Partidele trebuie să-și facă strategiile fără ajutorul diasporei și să ia în considerare faptul că se anunță o prezență mult mai mică decât la alegerile europarlamentare (peste 9 milioane) și prezidențiale (10 milioane). Acest lucru însemnă pierderi pentru PNL și USRPLUS care au arătat că pot obține rezultate foarte bune doar cu o prezență ridicată și cu un vot masiv în diaspora.
La nivel local, partidele au nevoie de lideri puternici și carismatici care să convingă electoratul. Din acest motiv, PNL caută să atragă primari traseiști din PSD. În timp ce USRPLUS mizează pe faptul că oamenii noi vor fi suficienți, deși în multe orașe și județe, useriștii au adus câțiva traseiști de la PNL sau chiar PSD.
Prezența la alegerile locale din 2020 va fi cu cel puțin 1 milion de voturi mai mică decât la alegerile din 2019, ținând cont că nu vor exista voturi în diaspora.
Momentan, sondajele ne arată că PSD nu reușește să crească în intențiile de vot, iar asta ar putea să nu fie un dezastru dacă va scădea prezența la vot, important e să-și păstreze bazinul electoral. Dar în 2020, USRPLUS este partidul cel mai vulnerabil deoarece fără o mobilizare masivă pierde voturi atât din România, cât și din străinătate la parlamentare.
Diaspora, riscuri și la alegerile parlamentare
Problema cu votul din diaspora va afecta și alegerile parlamentare. Deși se va putea vota în diaspora pentru a alege următorul parlament, în 2020 va fi foarte greu să mai vedem acele cozi infernale la ambasade. Pandemia coronavirus trebuie să schimbe comportamentul votanților din străinătate. Ținând cont că în decembrie vor fi temperaturi scăzute peste tot în Europa, puțini români își vor asuma riscul să stea în frig pentru un vot și să răcească în vremea pandemiei.
Apoi autoritățile din străinătate s-ar putea să nu fie de acord cu repetarea scenariilor din trecut. Țări precum Franța sau Spania – unde continuă să fie numeroase cazuri de coronavirus pe zi – ar putea interzice aglomerările din secțiile de votare sau din fața lor. De asemenea, autoritățile din străinătate nici nu vor fi de acord să deschidă mai multe secții de votare pentru români, deoarece acest lucru ar transforma alegerile parlamentare din România într-un fenomen european sau internațional, ceea ce nu e cazul. Nici pentru alegerea președintelui american nu se face atât de mult deranj. Să nu uităm că votul din diaspora depinde în foarte mult de voința autorităților din țările respective.
La alegerile parlamentare, mulți români din străinătate vor întâmpina dificultăți dacă vor dori să-și exprime votul, dar responsabilitatea le aparține în mare parte, deoarece ei figurează în continuare pe listele electorale din România și nu-și fac rezidența în străinătate pentru a vota prin corespondență.
Potrivit unor surse din MAE, Malta „a refuzat să pună la dispoziție spațiu pentru alegeri (n.r. parlamentare)”. Marea Britanie și Olanda recomandă votul prin corespondență și nu ar fi de acord să deschidă numeroase secții de votare. Multe țări ar putea refuza să deschidă secții sau să deschidă prea multe secții de votare, așa cum s-a întâmplat în 2019.
Pentru a relaxa situația din secțiile de votare din străinătate, Guvernul ar trebui să încurajeze votul prin corespondență. Toți românii cu rezidența în străinătate și cu drept de vot ar trebui să primească buletinul de vot prin poștă și să decidă ulterior dacă vor să voteze sau nu. Guvernul nu mai trebuie să aștepte ca românii să se înscrie pentru votul prin corespondență în această perioadă de pandemie, ci să le trimită direct buletinul de vot deoarece este cea mai bună soluție. Cei care au în continuare rezidența în România, ar trebui să se prezinte la secțiile de votare din țară.
Cu mai puține secții de votare în străinătate, va scădea drastic numărul voturilor, ceea ce va face nesemnificativ tot procesul din diaspora. Pentru ca votul din diaspora să aibă un cuvânt de spus în rezultatul final, ar fi nevoie iarăși de aproape un milion de voturi, ceea ce pare o misiune imposibilă.
