Șomerii de lungă durată, persoanele vârstnice și cele din mediul rural romi sunt categoriile vulnerabile pe care statul încearcă să le integreze pe piața muncii, cu ajutorul a 120 de milioane de euro bani europeni. O misiune aproape imposibilă, atrag atenția specialiști de pe piața joburilor, citați de Europa Liberă.
Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE)a lansat în această săptămână trei apeluri de proiecte cu o finanțare europeană totală de aproape 120 de milioane de euro pentru „sprijinirea integrării pe piața muncii pentru categoriile vulnerabile, printre care tineri, șomeri și persoane inactive”.
Finanțările sunt împărțite în trei apeluri de proiecte cu valori totale de 60 de milioane de euro, 50 mil euro și 7 mil euro.
Vor fi finanțate atât cursuri de formare, consiliere / mediere și evaluare de competențe în meserii de bază din industrie, dar se vor acorda și subvenții pentru angajatori, respectiv prime de mobilitate pentru cei care vor lucra în alt loc decât cel în care locuiesc.
Apelurile sunt lansate în contextul deficitului de forță de muncă, din Europa, dar și din România, tot mai multe companii apelând în ultimii ani la muncitori extra-comunitari, în special din țări asiatice.
„Venim cu acest pachet de măsuri personalizate de 117 milioane de euro pentru a răspunde nevoii de creştere a gradului de informare şi educare a populaţiei, adresate mai ales celor vulnerabili. În același timp, reușim astfel să susținem meseriile de bază din economia națională”, spune ministrul Marcel Boloș.
Totodată, apelurile de finanțare vin să contribuie la creșterea ratei de absorbție a fondurilor UE de către România, urmând să aibă termen scurt de punere în practică.
Fiind parte a vechiului exercițiu financiar european, mai exact a Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, proiectele vor trebui implementate până în decembrie 2023.
Șomerii de lungă durată și persoanele cu vârste între 55-64 de ani sunt printre categoriile vizate în special de măsurile finanțate prin programele anunțate de Minister.
Din totalul celor peste 223.000 de șomeri din România, peste jumătate sunt șomeri de lungă durată – aproape 85.000 (din care peste 15.000 tineri între 16-29 de ani) și persoane cu vârsta mai mare 55 de ani – peste 43.000, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Cei mai mulți șomeri de lungă durată – persoane aflate în șomaj de peste un an, sau minim 6 luni în cazul tinerilor sub 25 de ani – sunt în județele Dolj (9.173), Galaţi (6.710), Buzău (4.747), Vaslui (4.710), Iaşi (4.548).
Cu excepția Iașiului, celelalte patru județe sunt și în topul județelor cu cele mai mari rate ale șomajului din țară, de peste 5%. De cel puțin 2 ori mai mare decât cea de la nivel național, 2,56%, conform Ministerului Muncii.
Dintre aceștia, puțin peste 1800 au fost încadrați în muncă, adică sub 5% din total, arată datele Agenției Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), furnizate la solicitarea Europei Libere.
„Șomerii de lungă durată, persoane greu ocupabile”
De altfel, mai puțin de 1.000 de șomeri de lungă durată au participat la programele de formare profesională organizate de ANOFM în perioada ianuarie – iulie, dintr-un total de aproape 12.000 de persoane – șomeri obișnuiți și alte categorii integrate, conform legii, la aceste cursuri.
„De cele mai multe ori, șomerii de lungă durată sunt persoane greu sau foarte greu ocupabile”, ne-au transmis reprezentanții ANOFM.
Cauzele ar fi, conform instituției, „nivel de educație scăzut, lipsa unei calificări cerute pe piața muncii, distanța mare faţă de locurile de muncă disponibile, imposibilitatea dobândirii unei calificări cerute pe piața muncii pentru că au nivel scăzut de educație, iar din această cauză aceștia pot fi înscriși doar la un număr limitat de programe de calificare, în conformitate cu prevederile legale privind accesul la nivelurile de calificare”.
Peste 223.000 de șomeri erau în România la finalul lunii iulie, potrivit ANOFM. Fotografie cu caracter ilustrativ.
Peste 223.000 de șomeri erau în România la finalul lunii iulie, potrivit ANOFM. Fotografie cu caracter ilustrativ.
Sunt dificultăți de care finanțările amintite se vor izbi numaidecât, spun și specialiști în formare profesională, piața locurilor de muncă, sau din rândul companiilor. Va fi nevoie de campanii susținute în mediile în care sunt prezente persoanele respective, iar cursurile trebuie foarte bine corelate cu angajatorii, arată aceștia.
„Toată lumea se plânge de candidați, oamenii care stau în general în șomaj stau mai mult sau mai puțin voluntar în ‘zona’ respectivă, adică sunt șanse de angajare în aproape toate colțurile României; cine stă în zona respectivă poate își dorește asta, mai mult decât să muncească”, spune CEO-ul companiei de recrutare online Ejobs, Bogdan Badea.
Programele de formare finanțate cu bani UE ar putea avea sorți mai mari de izbândă în comunitățile unde s-au închis fabrici ori acestea și-au redus activitatea.
„Dacă ai lucrat 20 de ani de textile, s-a închis și încearcă cineva să te învețe ceva în plus, să înveți o limbă străină, sau să lucrezi pe calculator, cred că oamenii vor fi interesați de cursuri de formare, dacă poate fi șansa lor să își găsească un loc de muncă”, explică el.
Mai multe detalii, pe europalibera.
