Într-un editorial pentru România Curată, președintele Societății Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi, publică mai multe observații referitoare la morții în excès din lume. „Am făcut un model pe 91 de țări la care am găsit date suficiente (deci puține din Africa), și am explicat în total vreo 40% din morțile în excès (asta înseamnă că mai sunt alte cauze)”, anunță Pippidi.
Potrivit lui Pippidi, procentul de populație de religie ortodoxă explică un sfert din morți, e cel mai puternic determinant, și cel mai robust, chiar când modelul statistic include controale pentru educație, cheltuiala pe cap de locuitor pentru sănătate, vaccinare. „Asta înseamnă că șansele sunt mult mai mari să mori de COVID dacă trăiești într-o asemenea țară față de una protestantă sau islamică, pe eșantionul meu”, spune aceasta.
Totodată, președintele Societății Academice din România (SAR) scrie că nivelul corupției explică 12% și e o cauză robustă, rezistă în variante mai complexe ale modelului de regresie, iar cheltuiala pe sănătatea publică explică doar 4% din morți. „Dacă o țară este și ortodoxă, și coruptă (că a fost comunistă), cum suntem noi, bulgarii, rușii, sîrbii, macedonenii, etc ajunge în topul morților, indiferent de gradul de educație. Grecii sunt singurii care o duc mai rezonabil, deci o excepție”, spune Pippidi.
Redăm integral articolul semnat de Alina Mungiu Pippidi:
Există mai multe metode de a socoti morțile de COVID în excès, adică adevărată cifra a fatalităților cauzată de infecția și morți colaterale. Revista Nature reține două ca fiind de calitate mai bună, deși mai nou unii le evaluează în același fel cu trupele rusești de la granița cu cu Ucraina, pe imagini de pe Google Earth. Astă toamnă am fost frapată vizitînd biserici istorice din jurul Bucureștiului de numărul de morminte noi (cu coroane, cruci de lemn) din cimitire, număram peste zece în cele mai multe ocazii, dar nu am putut să o fac sistematic. Evident că de asta avem institute plătite din bani publici care ar putea cerceta.
Folosind modelul celor de la Economist, al cărui autor a explicat în Nature cum calculează, deci e totul transparent, revin cu ceva mai mult decît o observație, după ce am testat în zilele din urmă, frapată de prezența a șapte țări ortodoxe în top zece la morți în excès din lume. Am făcut un model pe 91 de țări la care am găsit date suficiente (deci puține din Africa), și am explicat în total vreo 40% din morțile în excès (asta înseamnă că mai sunt alte cauze). În ordinea importanței, morțile reale de COVID se explică așa :
Procentul de populație de religie ortodoxă explică un sfert din morți, e cel mai puternic determinant, și cel mai robust, chiar cînd modelul statistic include controale pentru educație, cheltuiala pe cap de locuitor pentru sănătate, vaccinare. Asta înseamnă că șansele sunt mult mai mari să mori de COVID dacă trăiești într-o asemenea țară față de una protestantă sau islamică, pe eșantionul meu.
Rata de vaccinare explică o cincime din morți, dar ar trebui să fac un model separat să explic rata de vaccinare, pentru că la cît de puternică e puterea explicativă a ortodoxiei bănuiesc că acționează și direct, și prin rata de vaccinare asupra morților.
Nivelul corupției explică 12% și e o cauză robustă, rezistă în variante mai complexe ale modelului de regresie. Cheltuiala pe sănătatea publică explică doar 4% din morți, dar e semnificativă.
Gradul de înrolare în educație terțiară (fragment din indicele dezvoltării umane, deci cîți oameni au facultate) nu e semnificativ.
Ipoteza mea se confirmă, cum era de așteptat.
Dacă o țară este și ortodoxă, și coruptă (că a fost comunistă), cum suntem noi, bulgarii, rușii, sîrbii, macedonenii, etc ajunge în topul morților, indiferent de gradul de educație. Grecii sunt singurii care o duc mai rezonabil, deci o excepție.
Destul să urmărim ce face IPS Teodosie ca să înțelegem că nu a fost un factor pasiv, ci unul foarte activ care a semănat moartea de pandemia asta în țările ortodoxe. Cu două clickuri am descoperit istorii similare în țările vecine nouă, adică un activism anti-știință și anti-medicină, o credință construită ca superstiție agresivă, și cu consecințe mortale. Că nu trebuie să fe așa, că nu e ceva intrinsec religiei, ci o atitudine politică a unor lideri religioși vedem din comparația cu papa Francisc. Chiar dacă la noi patriarhul și conducerea oficială s-au mai aliniat cu autoritățile mai tîrziu după debutiul pandemiei tot a fost prea tîrziu.
Nu pretind că am înțeles din acest studiu sumar (în care mă interesa legătura cu corupția, am introdus ortodoxia după ce am văzut topul) de ce țările ortodoxe sunt mai retrograde, deși ultimii treizeci de ani, cu mai multe biserici decît spitale construite ofereau déjà multe semne de întrebare. Dar că sunt așa e acum dovedit, și că nu e din cauza anilor formali de educație, ci a mentalității, a rezultatelor substanțiale ale educației, e dovedit de asemenea.
De ce sunt asociate morțile reale cu corupția (le-am testat și pe cele oficial declarate, acolo nu există decît o singură explicație, rata de vaccinare) e mai simplu de înțeles. Practic corupția (și un indice de transparență pe care l-am testat separat) explică excesul, deci numărul de morți raportate prost sau ascunse. Rusia, în fruntea clasamentului, trage tare în direcția asta.
În cazul nostru, cînd vezi steagurile antivaccinare la demonstrațiile din străinătate, și pe români luînd cu asalt clădirea diplomației europene din piața Schuman din Bruxelles înțelegi că am putea sta chiar mai rău dacă am avea acasă toată lumpendiaspora pe care Băsescu vrea să o readucă să o înroleze ca să lupte cu rușii. Deocamdată ei luptă cu bunul simț, votînd AUR oriunde s-ar găsi.
Fiecare națiune cu problemele ei. Problema noastră e de secol XIX, mentalitatea nu a progresat în ultimii treizeci de ani de libertate, ci a regresat, cultura politică a României e retrogradă și civilizația în minoritate, ceea ce la mari încercări cum e acum se traduce direct în morminte proaspete și suferință generală nu din cauză că pierdem bunici și părinți care mai puteau avea grijă de nepoți ani buni, ci că nu putem ține nunți, culege darul și dansa pe manele după pofta inimii.
