Invitatul interviurilor PSnews.ro din această săptămână este noul ministru al Transporturilor, Dan Costescu.
În cadrul interviului, Dan Costescu a vorbit în exclusivitate pentru PSnews.ro despre numirea sa în funcția de ministru al Transporturilor, a lămurit zvonurile apărute în spațiul public cum că, deși tehnocrat, ar veni totuși dintr-o anumită zonă politică și a vorbit despre companiile din subordinea ministerului, cum ar fi CNADNR și Metrorex.
De aseneanea, ministrul transporturilor a discutat și despre contractele de deszăpezire, viitorul companiei Tarom și despre proiectele pe care le are în planul de guvernare.
În ultima parte a intervului, ministrul Transportului a vorbit și despre posibilitatea de a intra în politica, răspunzând tranșant: „Familia mea are o tradiție și o regulă: aceea de a nu face politică”
Dan Bucura: Bună ziua, domnule ministru. Bine aţi venit în studioul nostru, la PSnews. Am să încep interviul de astăzi cu o întrebare directă. La numirea guvernului de tehnocraţi, presa aproape despre fiecare ministru a făcut o scurtă radiografie. Au apărut zvonuri: că ar veni din zona lui X, că ar veni din zona lui Y… Despre dumneavoastră, s-au spus şi în cazul acesta câteva lucruri. Sunteţi omul cuiva?
Dan Costescu: Bună ziua. Eu cred că era o încercare normală – a presei, în primul rând –: când apare un personaj nou, toată lumea încearcă să facă legături, să pună etichete… Nu sunt omul nimănui. Există, evident, o listă lungă, pe care am auzit-o şi eu, începând cu domnul preşedinte, cu domnul preşedinte al Senatului, cu domnul preşedinte al PSD-ului şi cu multe alte persoane. Lista e mult prea lungă. Nu am avut nicio legătură cu dânşii înainte. Pe toţi i-am cunoscut la investire sau în perioada în care a urmat imediat investirii.
Dan Bucura: Poate ne povestiţi, foarte-foarte pe scurt, şi cum s-a întâmplat propunerea şi când aţi acceptat acest post.
Dan Costescu: Da, asta e o poveste care merită spusă. Am primit un SMS care avea cam următorul conţinut: „Bună ziua. Sunt Dacian Cioloş. Aş vrea să vorbesc două minute, dacă aveţi timp”. Eh: ăsta e un stil pe care nu poţi să-l refuzi şi nici eu nu am făcut-o, după ce întâi m-am asigurat că nu este o glumă nefericită. Am sunat, era, într-adevăr, Dacian Cioloş, am discutat şi, după ce a încercat să mă convingă prin repetate interpelări ale prietenilor, până la urmă m-a convins într-un alt mod: mi-a arătat o listă cu cine ar putea să fie şeful meu la Ministerul Transporturilor dacă aş fi refuzat. L-am întrebat – evident, imediat – unde semnez.
Dan Bucura: Foarte interesant. Apropo de minister: nu e un minister uşor. E un minister care a fost şi lovit de mai multe scandaluri, de mai multe probleme: privatizări cu cântec… Este, poate, prematur să faceţi o radiografie, însă ce aţi găsit la Ministerul Transporturilor?
Dan Costescu: E, într-adevăr, un minister complex, care atrage foarte multe interese, opinii şi chiar pasiuni. Este complex şi din punct de vedere al activităţii, prin toate modurile de transport care sunt acolo prezente. Este complex şi prin faptul că deja a devenit mai mult decât era acum 10-15 ani (un minister de reglementare): a devenit un minister de investiţii şi, unde sunt investiţii, mizele sunt mult mai mari şi, ca urmare, se întâmplă şi fenomenele pe care le-aţi menţionat, care, de altfel, sunt prezente, din păcate, în toată zona ministerială care se ocupă de investiţii.
Dan Bucura: Nu sunteţi străin de minister. Aţi mai lucrat, în principiu, la CFR. Credeţi că acest lucru este un atu în acest moment? Cunoaşteţi mai bine, totuşi, mediul în care mergeţi? Spun acest lucru, pentru că există şi miniştri care, astăzi, sunt în cabinet cu dumneavoastră şi nu s-au mai lovit de ministerele pe care le conduc.
Dan Costescu: Pentru mine, a fost, cu siguranţă, un avantaj faptul că am început la CFR – mi-a dat ocazia, în primul rând, să cunosc şi din acel unghi ministerul şi, mai ales, să identific blocajele la care este expus un director general de companie atunci când vrea să desfăşoare un program de restructurare sau de modernizare sau de eficientizare a companiei. Totul este ca, acum, să-mi notez foarte bine ceea ce am înţeles atunci şi să încerc să elimin cât mai rapid aceste blocaje.
Dan Bucura: Înţeleg. La nivelul ministerului, există, în subordine, companii, regii… Toate, la rândul lor, au, în prezent, CA-uri (consilii de administraţie – n.r.). Şi, despre aceste CA-uri, s-au născut tot timpul polemici: despre oamenii care lucrează acolo, cum au ajuns, cine sunt… Aţi făcut, până acum, o radiografie a acestor CA-uri şi intenţionaţi să schimbaţi aceste consilii de administraţie într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat?
Dan Costescu: Radiografia nu este uşoară, pentru că sunt foarte multe companii. Asta e deosebirea dintre un minister din România şi unul din Europa de Vest, unde există doar funcţia de coordonare de la distanţă. Aici, suntem for tutelar. Sunt peste 50 de companii separate (incluzând, evident, şi spitalele) şi e necesar ceva timp. Dar, pe grupe, deja avem o imagine. Ce vreau să vă spun: la toate companiile care se pretează guvernanţei corporative – mai precis, prevederilor OUG 109 (din 2011 – n.r.) –, se va demara acest proiect cât mai curând posibil. Deci, practic, şi CA-urile vor primi management privat, şi directorii generali, acolo unde legea o impune. Unde (din motive de urgenţă, de nefuncţionalitate evidentă) este necesar să schimbăm oameni imediat, ei vor fi schimbaţi, dar nu pentru că, pur şi simplu, trebuie să plece, ci pentru că vom găsi oameni care să rezolve acele probleme care generează neplăceri în momentul ăsta.
Dan Bucura: Vă propun să luăm câteva din aceste structuri din subordinea ministerului, să le facem o scurtă analiză. Aş începe, evident, cu CNADNR-ul. Nu aş sta foarte mult în zona asta, pentru că, în ultima vreme, au existat foarte multe întrebări, discuţii pe tema aceasta. Aş avea, totuşi, o singură întrebare legată de acest CNADNR: pe mandatul fostului premier Victor Ponta, nu s-a făcut nici măcar un metru de autostradă, de asfalt, de drum. În primul rând, care ar fi proiectele dumneavoastră pe zona asta şi dacă vedeţi – de exemplu – parteneriatul public-privat ca o soluţie pentru ca România să aibă, în viitorul apropiat, ceva mai multe drumuri.
Dan Costescu: Da. În primul rând, cu voia dumneavoastră, nu aş face nicio referire la vreo perioadă politică sau la o persoană politică. Pot să fac referire la fenomene şi la sisteme care se întind peste persoane şi peste partide politice. CNADNR-ul este una din cele trei companii mari de investiţii din subordinea Ministerului Transporturilor, alături de CFR Infrastructură şi de Metrorex şi acolo, după cum aţi observat, deja au fost făcute nişte mişcări. Am încercat o resetare a companiei, prin încetarea preluării de atribuţii de director general a domnului Neaga (Narcis Ştefan Neaga, de la CNADNR – n.r.) şi numirea ca director interimar a domnului Homor (Cătălin Homor – n.r.). Proiectele sunt foarte multe şi o primă observaţie din spate (aşa cum spuneam): vin foarte puţine proiecte care pot să înceapă în perioadele următoare, nu neapărat în acest an. Dar vorbim de infrastructură, vorbim de proiecte mari, cu durate de implementare mari (între 4 şi 7 ani sau chiar mai mult) şi, atunci, orice sincopă de pregătire acum 2-3-5 ani chiar se reflectă în goluri de absorbţie pe următoarea perioadă. Asta ne chinuim acum să evidenţiem, să analizăm, să punem toate proiectele pe hârtie şi să venim cu un grafic realist a ceea ce se poate face şi, eventual, să intervenim acolo unde mai putem, unde cursul proiectelor ne-o permite, să apolatizăm acele goluri.
Dan Bucura: Aţi menţionat numele domnului Neaga mai devreme şi acum, deşi am zis că n-o să insist foarte tare pe CNADNR, nu văd cum am putea evita, totuşi, această întrebare. Au fost voci care au spus că, în ceea ce îl priveşte pe dânsul, este un posibil mare vinovat pentru această – zic eu – tragedie legată de Autostrada Orăştie-Sibiu. Sigur: este ancheta DNA-ului acolo, sunt structuri care fac investigaţii… Dumneavoastră v-aţi făcut, totuşi, o părere legată de această poveste, până în momentul de faţă?
Dan Costescu: Da, o părere există, dar, într-o astfel de situaţie, unde s-a vorbit foarte mult, practic, ca ministru, am nişte instrumente administrative foarte reduse. Putem să constatăm funcţionalităţi sau disfuncţionalităţi de management; nici pe departe de a stabili vinovăţii, de a repartiza cuiva vreo vină. Deci nu m-aş alătura să comentez.
Dan Bucura: Şi, printre primele intenţii pe care le aveţi, sunt, probabil, schimbările de persoane: înlocuirea lor în funcţie şi aducerea altora. Nu spunea nimeni că ne aşteptăm să veniţi dumneavoastră şi să spuneţi: el e vinovatul sau el nu este vinovatul.
Dan Costescu: Da. Şi aceste mecanisme exercitate prin căile legale, care sunt, conform Legii 31 (din 1990, privind societăţile comerciale – n.r.): adunarea generală a acţionarilor, consiliul de conducere sau de administraţie (după caz)… Folosind aceste instrumente, lucrăm şi încercăm să îmbunătăţim activitatea.
Dan Bucura: Mă gândeam acum în principiu prin prisma bucureştenilor şi atunci cred că ar fi bine să vorbim şi despre Metrorex. Conceptul acesta de autoritate metropolitană, de unire a Metrorexului cu RATB-ul, a fost foarte mult vehiculat în ultima vreme. Este un model care se practică în Occident (ştiţi şi acele modele foarte bine). Aveţi în atenţie, totuşi, să ducem la bun sfârşit acest proiect? Sau de ce credeţi că nu s-a făcut, până în momentul de faţă, unirea de care vorbesc?
Dan Costescu: Cauzele sunt mai multe şi n-aş insista foarte mult pe ele. Aş menţiona doar două: a fost, la începuturi, o problemă de capacitate tehnică a Primăriei de a trata anumite aspecte de siguranţa circulaţiei, pe care le-a preluat, la acel moment, Autoritatea Feroviară (prin Ministerul Transporturilor). Au fost, probabil, şi nişte orgolii (de a avea în subordine o companie mare care face şi investiţii) sau o teamă de a lăsa două companii mari la Primărie, care, în acel moment (vorbesc de începuturi), avea o situaţie financiară fluctuată. Cauzele acum contează mai puţin; contează unde ne aflăm. Sunt, personal, adeptul integrării mijloacelor de transport urbane şi chiar şi cu cele pre-urbane. În acest sens, am şi avut o întâlnire cu domnul primar general interimar al Capitalei, am discutat despre acest lucru şi am hotărât: până să dezvoltăm conceptul integrării instituţionale, să integrăm întâi funcţional cele două companii. Primul pas este revenirea la practica vânzării de legitimaţii de călătorie comune şi asta am şi stabilit: vom lua o formă nouă. Am ajuns la concluzia că cealaltă n-a mers, din cauză că vindea doar RATB-ul. De această dată, vor vinde legitimaţii ambele companii şi, în felul ăsta, se va asigura o stabilitate şi de numerar (la fiecare companie) şi vom face un prim pas pentru integrare. Urmează să vedem ce alte mijloace de transport putem să atragem în acest cerc de integrare şi să mergem mai departe.
Dan Bucura: Înţeleg. Aş mai avea o singură întrebare din zona aceasta a Bucureştiului: ieri (joi – n.r.), oraşul a fost aproape paralizat de acest miting al transportatorilor. Am văzut, cel puţin la nivel de zvonistică: şi dumneavoastră aţi fost dat ca unul dintre cei care au negociat cu transportatorii. Spuneaţi, înainte de a intra în interviu, că a fost doar un zvon neverificat. Totuşi, unu la mână: aş vrea să clarificăm povestea asta. Şi doi: să ne spuneţi, din punctul dumneavoastră de vedere, nu neapărat de ce parte sunteţi, dar cum vedeţi lucrurile în acest război transportatori versus companiile de asigurare.
Dan Costescu: Este un război care nu a fost inventat în România. Este un război care are loc şi în Germania, şi în Italia, şi în Anglia… În Germania, l-am văzut personal, pentru că am locuit şi am lucrat ceva vreme acolo. Evident că sunt ţări care pot să preia mai uşor acest şoc, această tendinţă de aliniere la nivel european şi evident că aceste ţări sunt cele cu nivel de venituri mai mare. La noi, transportatorii nu sunt într-o situaţie fericită şi evident că ar trebui găsite soluţii de compromis. Ce aş propune, ca soluţie, este ca să se facă, totuşi, o negociere şi să se alinieze nivelul acestor asigurări cu nivelul veniturilor pe care le realizează, de fapt, transportatorii în România. Extinzând: practic, este şi politica guvernului Cioloş: pentru acele lucruri care se negociază cu Comisia Europeană, s-a solicitat, de către premier, o poziţie proactivă, deci nu, pur şi simplu, de a ne însuşi nişte reglementări de la acel nivel, ci de a le negocia, ca orice ţară membru cu drepturi depline, nu ca un stat periferic, de a le negocia cu Comisia Europeană şi ne aduce într-o zonă rezonabilă pentru toate părţile implicate în aceste procese. Mă refer cu preponderenţă la părţile româneşti, pentru că ele ne interesează, pe ei îi avem, practic, în zona noastră de activitate.
Dan Bucura: Imediat cu venirea dumneavoastră la minister s-a redeschis o discuție pe care o auzim aproape anual – aceasta a contractelor de deszăpezire. Ați avut totuși noroc din punct de vedere al vremii. Vroiam să discutăm legat de faptul că ați avut o reacție un pic diferită legat de povestea asta. Întotdeauna miniștrii din ultima perioadă erau oarecum supuși presiunii din teritoriu, a celor de la Consilii Județene, care spuneau – avem nevoie urgent, trebuie să facem contractul pe picior, cum le facem? în regim de urgență. Dumneavoastră ați avut o altă abordare: – să analizăm un pic, să punem stop și după aceea să vedem exact cum le facem aceste contracte. Credeți că până acum puteam vorbi de, să spunem, jaf organizat în zona asta, tocmai pentru că se merge ape această stare de necesitate și acest last minute al contractelor în ceea ce privește semnătura lor?
Dan Costescu: Mi-as menține linia de a nu mă pronunța foarte tare pentru trecut pentru că nu sunt … n-as vrea să comentez pe trecut. Abilitățile mele sunt pe partea de a găsi soluții pentru problemele identificate și de a le promova și de a le implementa, practic. Din acest motiv, am constatat starea de fapt, am observat că pentru anumite contracte nu mai pot opri procedura, pentru că ele erau deja în derulare și ar fi însemnat să las rețeaua descoperită pentru o anumită zonă a țării și atunci singura soluție care a fost – continuarea acestor proceduri dar cu o transparență maximă. În acest moment, pe site-ul CNADNR sunt publicate toate contractile de deszăpezire cu firmele, cu sumele, cu numărul de telefon al persoanei de contact de la această firmă și asta poate să ne ajute foarte mult. Oricine poate întreba, se poate documenta, atât cu privire la contracte, cât și cu privire la anumire probleme de derulare atunci când ninge sau când e viscol sau când o zonă este sub zăpadă. Aceasta, bineînțeles, nu reduce în niciun fel responsabilitatea companiei care este în continuare foarte atentă dar ne dă un nivel de transparență care ar trebui să ne ajute. În afară de situația din acest an, pentru anul următor, colegii de la CNADNR au primit sarcină de a-și găsi un sistem, eventual un sistem de contractare multianuală, în care să fie selectat un grup de firme de la momentul executării citației, și din acest grup de firme, fără a se limita concurența în niciun fel, să se aleagă într-un timp mult mai rapid doar pe baza ofertei financiare foarte repede. Asta ne dă avantajul că nu mai facem preevaluare în fiecare an – tone de documente – firmele sunt preevaluate, avem o grupă mai mare și în fiecare an ieșim din această procedură de urgență în care ne-ar limita.
Dan Bucura: Domnule ministru, și la deszăpezire, și la construcția de drumuri, nu prea mai sunt firme românești care să facă lucrul acesta. De ce spun asta? Marea majoritate sunt fie cu probleme penale, fie sub control judiciar, fie în diferite alte stadia de genul acesta. Ce se întâmplă, cum vedeți șansa românilor de a mai active în domeniul acesta? Așteptăm să ne facă străinii drumurile?
Dan Costescu: Nu, cu siguranță nu ar trebui să ajungem în această situație. Ce ați spus se întâmplă nu numai la nivelul construcțiilor sau deszăpezirii în domeniul rutier, dar și în cel feroviar și chair și la metrou. Dar în toate aceste cazuri constatăm o migrare spre insovență a firmelor românești. Feroviar, spre exemplu, mai sunt două firme, cred, care pot să activeze. Și situația este și la rutier identică. Este, poate, vina împărțită. A fost și vina statului care nu a oferit o predictibilitate pentru investiții pentru că aceste investiții și alocarea bugetelor pentru investiții s-a făcut în salturi dar este și vina acestor firme care, lucrând în salturi, au încercat, poate, să-și securizeze profiturile dintr-o singură lovitură, varianta românească, și atunci, exagerându-se, acolo s-a ajuns la problem de natură legală și se întâmplă ce se întâmplă cu aceste companii.
Dan Bucura: Totuși, statistic, culmea, companiile românești au fost mult mai lovite de zona aceasta a penalului decât cele din străinătate. Au fost, oare, străinii mai serioși în ceea ce privește legea din România?
Dan Costescu: Nu aș vedea-o neapărat așa, poate este și din cauza modului de a contracta, au fost perioade în care firmele românești au contractat ca anteprenori principali și au subînchiriat la alte firme mai mici sau au folosit doar experiența lor. Acum s-a schimbat, practice firmele românești, constat, fără prea mare plăcere, că firme românești sunt sub contractori și ele sunt de fapt furnizori de forță de muncă ieftină sau de utilaje care nu sunt la cel mai înalt nivel.
Dan Bucura: Înțeleg. Pentru compania Tarom, un alt brand românesc, ce viitor vedeți? Ce șansă?
Dan Costescu: Am început și aici analiza pe companie. Ați observat că măsurile luate la CNADNR au venit mai târziu decât s-au solicitat. Oamenii au solicitat măsuri imediate. Mi-am rezervat timpul de a face o analiză serioasă acolo, dar nu prea lungă pentru că erau probleme care ardeau. Tarom este în situație asemănătoare cu probleme deja cunoscute și avem o analiză în desfășurare acolo după care va trebui să mișcăm și să luăm niște măsuri în zona Taromului.
Dan Bucura: Ați vorbit de analize făcute pe termen scurt. Până la urmă, și mandatul dumneavoastră este unul relativ scurt. Într-un an de zile se pot face lucruri dar poate că unele proiecte necesită mai mult timp. În acest mandat, repet, poate unii i-ar spune scurt, ce proiecte mari credeți că puteți finaliza și credeți că se poate face o privatizare de anvergură în perioada mandatului dumneavoastră? Aveți în vedere vreuna?
Dan Costescu: Proiecte, bineînțeles, că avem un plan de guvernare, avem un plan de măsuri sectoriale pentru domeniul Transporturi. Le menționez foarte pe scurt: primul proiect este reorganizarea ministerului Transporturilor pentru că, așa cum am spus, el este un minister organizat pentru a face investiții în present și aici trebuie lucrat un pic. Va fi o reorganizare pe latura investițională și a principalilor beneficiari ai acestor investiții – este vorba despre cele trei companii pe care le-am menționat înainte – ne vom axa pentru creșterea capacității de implementare a lor, pentru mutarea acestei capacități în zona regională pentru că acum totul se face de la nivel central și se pare că acest sistem nu funcționează. Vom înființa practice unități de implementare a proiectelor locale cu specialiști pe cât posibil din zonă, pentru că ei sunt suficienți dar lucrează doar în orașele mari. În acest mod, acești oameni vor lucra pentru ei și pentru familiile lor, pentru zona lor, și vor avea marele avantaj că vor putea fi permanent pe șantier, venind de la câțiva km, maxim 50-60, nu vor trebui să facă sute de km din București până în zonele respective ca să implementeze proiecte. Aceasta e o măsură. O altă măsură e regândirea monitorizării la nivel central pentru că până acum acest mecanism a fost oarecum deficitar, adică nu s-a făcut organizat, pe bază de indicatori urmăriți, pe proceduri de reacție. În cazul nerealizării acestor indicatori, acest lucru se va întâmpla acum, la nivel central, la ministerul Transporturilor, și împreună cu prima măsură sunt sigur că rezultatele vor apărea.
Dan Bucura: Un alt proiect de anvergură – Masterplanul – ce intenționați să faceți? Îl păstrați pe cel deja elaborate, regândiți altul?
Dan Costescu: Principala idee a Masterplanului pe care au încercat să o transmită realizatorii lui și au fost de acum câțiva ani, din fericire pentru clasa politică, din toate partidele, deci este un merit pe care putem să ni-l asumăm cu toții, deci spuneam, principala idee este acest caracter transpartinic. Este un Masterplan, un document strategic, care trebuie să ne țină într-o anumită disciplină, ne propunem anumite obiective, trebuie să ne ținem de ele, fără să le schimbăm. Evident, fiind un document strategic, trebuie să avem o flexibilitate 10-15% – se întâmplă lucruri, se naște un pol industrial nou, se schimbă fuse de transport, lucruri de acest gen, dar în principiu trebuie să ne ținem foarte disciplinați de acest Masterplan și să implementăm ceea ce știm deja că trebuie să facem. Am primit o mulțime de întrebări, de exemplu, despre disputele sau despre dezbaterile foarte încinse și foarte lungi la ministerul Transporturilor. Noi împreună practic am avut dublu celorlalte ministere sau unora din ele – 4 ore sau 2 ore. Eu consider că acesta e un act de normalitate pentru ministerul Transporturilor nu a luat prin surprindere în niciun fel partenerii de dezbatere. Aveam acest Masterplan, lumea a putut să-și însușească, de la parlamentari la presă sau la opinia publică, întrebările erau foarte bine documentate și practic aceasta este dezbaterea adevărată. Așa trebuie să fie în orice domeniu. Deci, practic au fost întrebări pertinente după finalizarea dezbaterilor din amendamentele depuse. De exemplu am și putut să rezolvăm prin aceste dezbateri aproape un sfert, 17 amendamente, ceea ce e un pas în față și o dovadă, cum am spus, de normalitate.
Dan Bucura: Domnule ministru, pe finalul interviului, aș vrea să intrăm, desi faceți parte dintr-un Guvern de tehnocrați, să intrăm un pic în zona aceasta a politicului. Și în primul rând v-aș întreba dacă într-un anumit moment, nu știu, în timpul mandatului sau după aceea, veți primi o propunere concretă de a intra sub o formă sau alta în politică, o veți face?
Dan Costescu: Familia mea are o tradiție și o regulă: aceea de a nu face politică. Se leagă de amintiri nemplăcute de pe vremea bunicului mereu care a fost exclus din Calea Ferată pentru că pentru că a servit în Complexul de stații feroviare regale. Tatăl meu a fost exlus din facultate și chiar dacă astăzi nu mai trăim acele vremuri cu metode mai dure, eu voi rămâne consecvent principiului familiei și voi face doar activitate de management, ceea ce consider că fac și acum, chiar dacă ocup o poziție de ministru.
Dan Bucura: Din partea politicului, când ați venit la minister, ați simțit vreo presiune, vreo atitudine ostilă, ceva de genul acesta dintr-o zonă sau alta? Din stânga sau dreapta, oricare ar fi?
Dan Costescu: În această perioadă am avut, în afară de prima zonă în care, practic, s-a produs investirea și am luat contactul cu comisiile politice pe diverse specialități, nu am avut o asemenea abordare. Cu unii din ei mă știam pentru că fusesem prezent în fața lor la comisia de transporturi sau la comisiile reunite. Am fost present în fața lor în calitate de director general al Căii Ferate. Ne știam. Până în acest moment, a fost o colaborare tehnică, aplicată, fără niciun fel de presiune și eu cred că așa va continua pe toată perioada următoare. Sau măcar îmi exprim speranța că va rămâne în aceste limite.
Dan Bucura: Domnule ministru, eu vă mulțumesc, vă dorim success și vă mai așteptăm cu drag în studioul nostru Psnews, ori de câte ori vom avea lucruri de dezbătut.
Dan Costescu: Și eu vă mulțumesc și voi fi aici cu siguranță pentru orice probleme pe care va fi nevoie să le dezbatem.
