Una din ultimele redute ale suveranității naționale în Europa e reprezentată de ierarhia superioară din domeniul justiției, spune într-un editorial pentru România Curată, președintele Societății Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi. Aceasta este de părere că Danileț sare peste limite care există în multe țări „prin postările lui așa zise de viață privată, pe care nu se știe de ce ține să o facă publică”.
„Tik tok nu e privat, cum nu sunt private nici Facebook sau Instagram. Exprimările magistraților pe mediile sociale sunt în general puține și bine măsurate. Și în California iei sancțiuni dacă exprimi opinii politice (la care ca persoană privată ai dreptul) pe social media. Judecătorii țin la imaginea lor conformistă și imparțială, și se poate argumenta că face parte din necesarul pentru încrederea în justiție ca publicul să vadă judecătorul pe un piedestal”, susține Alina Mungiu-Pippidi.
„În sine, găsesc uluitor arsenalul sancțiunilor de la CSM. Parcă nu există decît excluderea, nu avertismente sau alte forme moderate de sancțiuni. Asta arată că teoria mea, aceea a corpului străin, explică bine aceste situații. Nu e o conspirație a PSD. Sigur, PSD sau Dan Voiculescu au aplaudat dar nu au influența să obțină excluderi în unanimitate. Ele au loc pentru că activiști ai schimbării judiciare ca Bogdan sau Danileț chiar sunt percepuți drept corpuri străine și sistemul abia așteaptă să scape de ei complet și definitiv, pentru că sunt o amenințare la status quo. Pe fond, știm cu toții că e un mare preț de plătit pentru afișarea unor standarde de comportament diferite de grosul unei profesiuni”, a continuat aceasta.
Redăm integral articolul semnat de Alina Mungiu Pippidi:
Una din ultimele redute ale suveranității naționale în Europa e reprezentată de ierarhia superioară din domeniul justiției. Curțile Constituționale din Polonia, România și mai ales Germania dau fiori la Bruxelles prin accese de independență care merg pînă la a proclama în feluri diferite, dar pe fond similare, suveranitatea dreptului național față de cel european. Consiliile magistraturii, care capătă mult mai puțină atenție, sunt și mai problematice. Dacă UE, în noua dominanță a statului de drept, se amestecă în organizarea judiciară, ceea ce era cam de neconceput acum zece ani (și pe bună dreptate, date fiind diferențele dintre sistemele francez, german și englez, ca să numesc doar trei, care indică net că nu poți avea un singur standard de organizare al justiției în Europa), UE riscă să intre în coliziune directă cu magistrații, pe fond proeuropeni în multe țări, dar pe detaliu apărători fermi ai regulilor lor de castă și organizare. Care sunt naționale și adaptate intereselor și valorilor lor. Cel mai vechi CSM din Europa, cel italian, a fost adesea paralel sau contra ideologiei europene în materie de justiție, pentru cine urmărește chestiunea, și în general conservator, încercînd să păstreze, și nu să schimbe, felul în care se desfășoară lucrurile.
CSM-ul nostru a evoluat mult de la primul CSM, dar rămîne și el un bastion conservator din multe puncte de vedere. A apărat justiția de atacurile lui Liviu Dragnea nu atît din eroism, cît din aceeași tendință de a păstra lucrurile așa cum sunt. Asta nu merge prea bine acolo unde schimbările sunt necesare, pentru că noi încă nu am reușit să rezolvăm niște probleme, deci status quo-ul nu e dezirabil, cum stă cazul cu disciplina și integritatea magistraților. Cine citește motivațiile Inspecției Judiciare, cum am făcut-o eu în ultimul caz al Cameliei Bogdan e îngrozit de calitatea actului. Discutăm de SIIJ de dimineața pînă seara, dar Inspecția Judiciară arată că problema e mai mare, calitatea actului controlului și sancționării judecătorilor e foarte proastă. Deși există recomandări GRECO bune în acest sens, ele presupun niște reforme destul de rafinate, cum ar fi crearea unor standarde și indicatori de performanță clare și obiective, treabă la care românii eșuează în general în administrație, lăsînd loc arbitrariului și dușmăniilor personale.
Cristi Danileț, un neobosit activist judiciar știe foarte bine cu cine are de-a face. Nu e la primul conflict. Nonconformismul e ce poate fi mai dezagreabil pentru CSM, și de altfel pentru casta judiciară în general. Apariția mediilor sociale e o provocare pentru un mediu înghețat, care se exprimă cu economie și convențional prin definiție. Camelia Bogdan irita că dădea declarații prin seminare, că judeca mai repede cazurile, că ieșea din rînd, de asta unanimitatea uluitoare cu care s-a judecat că în fond nu respectă standardele profesiunii și nu are o imagine corespunzătoare unui judecător. Danileț sare peste limite care există în multe țări prin postările lui așa zise de viață privată, pe care nu se știe de ce ține să o facă publică. Tik tok nu e privat, cum nu sunt private nici Facebook sau Instagram. Exprimările magistraților pe mediile sociale sunt în general puține și bine măsurate. Și în California iei sancțiuni dacă exprimi opinii politice (la care ca persoană privată ai dreptul) pe social media. Judecătorii țin la imaginea lor conformistă și imparțială, și se poate argumenta că face parte din necesarul pentru încrederea în justiție ca publicul să vadă judecătorul pe un piedestal.
Evident că nonconformismul poate fi doar un pretext. Camelia atacase direct conflictul de interese la un coleg judecător (al cărei soț era notarul lui Dan Voiculescu), de aici scandalul, această auto-reglementare e slabă sau inexistentă și lovind în ea (într-un caz unde avea clar dreptate), ceilalți s-au apărat pe sine. Danileț a fost destul de unilateral în lupta pe justiție (de partea DNA, fără rezerve pentru ascultările de masă ale SRI) și asta a alienat pe mulți magistrați, care nu vor să fie urmăriți de SRI. Percepuți drept corpuri străine, au fost amîndoi excluși.
În sine, găsesc uluitor arsenalul sancțiunilor de la CSM. Parcă nu există decît excluderea, nu avertismente sau alte forme moderate de sancțiuni. Asta arată că teoria mea, aceea a corpului străin, explică bine aceste situații. Nu e o conspirație a PSD. Sigur, PSD sau Dan Voiculescu au aplaudat dar nu au influența să obțină excluderi în unanimitate. Ele au loc pentru că activiști ai schimbării judiciare ca Bogdan sau Danileț chiar sunt percepuți drept corpuri străine și sistemul abia așteaptă să scape de ei complet și definitiv, pentru că sunt o amenințare la status quo. Pe fond, știm cu toții că e un mare preț de plătit pentru afișarea unor standarde de comportament diferite de grosul unei profesiuni.
Bogdan și Danileț sunt amîndoi oameni admirabili, care fac multă muncă voluntară și sunt angajați pentru schimbare. Comisia Europeană îl va apăra pe el mai mult decît pe ea, că ea atacase și masoneria, pe SIE și pe SRI, deci își alienase toate taberele. Dar Comisia Europeană nu are nici un fel de puteri în acest domeniu, deși zilnic și le întinde prin activism propriu (declarații de purtători de cuvînt, etc).
Revine ÎCCJ, unde Bogdan a cîștigat la prim suspendare contra CSM să echilibreze situația. Ar fi mai bine ca acest scandal să fie și ocazia unei discuții pe fond despre standardele comportamentului judiciar și calitatea actului de control. Facultățile de Drept și Institutul Național al Magistraturii ar putea convoca lumea la această discuție, demult amînată. Lumea judiciară trebuie să priceapă că dacă ei nu discută pe fond și nu își rezolvă problemele, politicienii se vor simți mereu tentați să intervină. Eu nu am nici o îndoială că Bogdan și Danileț se vor întoarce în magistratură după deciziile finale ale ÎCCJ. Dar să nu uităm că Bogdan a fost exclusă de două ori și i s-a și transmis că va mai fi exclusă indiferent de ce decide ICCJ. Dar cum pe durata excluderii judecătorii sunt prezumați vinovați și nu mai pot să își facă meseria (ce diferență față de oamenii politici, care sunt prezumați nevinovați – cît de constituțională poate fi treaba asta?), suspendarea e o armă eficace de a-i elimina. Ne trebuie niște schimbări de fond ca să avem și standarde, dar și sancțiuni care să nu mai arate ca o vînătoare primitivă de țapi ispășitori și să dăuneze mai mult imaginii justiției decît actele inițiale de nonconformism ale unor magistrați.
Daca si in California,daca si italienii,etc ce sa mai spunem noi?Ce mai,Danilet a gresit ,e clar,dar CSM-ul nu trebuia sa pedepseasca asa de sever un corp strain,care doar din intamplare s-a pronuntat pentru un stat de drept si pentru respectarea cerintelor MCV.
Cata transpiratie pentru a abate atentia!
In parte doamna Mungiu ne si invată câte ceva. Anume, că CSM are intre atributii si aceea de a ” căuta acul in carul cu fân” pentru toti cei care sunt ” corpuri străine ” față de „turma ” din CSM care nu vrea să se reformeze pe calapod de institutie a statului si pe atributiile importante care le are. BRAVO Doamna Baltag, când mergeai la Antena 3 „in Talk ȘȘȘȘO”, ce comportare putea fi ? Dar toate aparițiile vorbite la TV ale doamnei Dana Gîrbovan ???? Membrii CSM, terminati cu cenzura asta de prost gust care o practicati ! Nu aveti aceste atributii ! Depășiti cadrul legal !
DOI SCÎRBOSI SI SECURIȘTI MIZERABILI TRĂDĂTORI DE NEAM ȚARĂ ȘI CREDINȚĂ CAMELIA BOGDAN SI CRISTI DANILET.