Darren Cahill nu mai are nevoie de introduceri. Venirea lui în echipa Simonei Halep a fost unul din cele mai bune lucruri care i s-au întâmplat româncei. Alături de el, Simona a trecut prin cele mai grele momente, cele mai dure înfrângeri, împreună cu el a ajuns lider mondial și câștigătoare la Roland Garros.
Darren și-a început conferința vorbind – cum altfel? – despre ce a însemnat pentru el titlul de la Roland Garros și cum a trăit acest moment. “În afară de nașterea copiilor mei, să o văd pe Simona câștigând la Roland Garros a fost una din cele mai fericite zile pentru mine. Am fost alături de ea în această călătorie, am avut atât de multe suișuri și coborâșuri, atât de multe înfrângeri grele; să petrec timpul cu ea, să fiu alături de ea în astfel de momente și să văd ce a însemnat pentru ea și cum au afectat-o astfel de înfrângeri, urmând ca apoi, în cele din urmă, să câștige un Grand Slam, m-a făcut foarte fericit.”
Discuția a alunecat apoi spre ultima finală jucată de Simona, la Montreal, când Darren a refuzat să coboare la OCC, în setul doi. “E pentru prima oară când am refuzat-o și nu cred că o să mai fac acest lucru, dar am acționat așa pentru că am vrut să-i demonstrez că are soluțiile, doar trebuia să caute adânc să le scoată la suprafață. Am făcut-o și pentru că știu că unele lucruri o enervează atât de tare, încât nivelul său crește; în loc să se concentreze pe mine, se concentrează pe adversar. În fiecare zi învăț ceva nou, antrenoratul este ca un ocean, mereu în mișcare, și dacă nu te miști cu el nu înveți nimic. Nu cred că mi-am schimbat metoda de când lucrez cu Simona, dar știu să ascult mai bine. Acum o ascult mai mult și încerc să găsesc soluția extrem de rapid.”
Inevitabil, a venit și momentul în care a vorbit despre relația lui cu Simona, despre cum o vede azi și cum a evoluat ca jucătoare în decursul celor trei ani de când lucrează împreună. “Simona e o persoană foarte onestă. Ea nu-și ascunde foarte bine sentimentele. Cei mai mulți dintre noi încercăm să le ascundem și să le ținem înăuntru, dar Simonei îi place să vorbească despre asta, le lasă să zboare. Cred că ăsta e un lucru minunat și e motivul pentru care a tot avut parte de suișuri și coborâșuri în carieră. Știu că nu va fi niciodată perfectă pe terenul de tenis, nici nu îmi doresc să fie, să fiu sincer, pentru că ea are acest sânge românesc, care e distractiv, incitant, emoțional. Nu este perfectă, dar se îmbunătățește tot timpul. Dar mai mult decât orice, ea se înțelege mult mai bine acum. Nu obișnuia să facă asta în trecut. Înainte ieșea de pe teren și întreba: ‘care e problema?’. Trebuia să stăm la o discuție să trecem prin meci. Acum înțelege unde sunt problemele, când devine prea emoțională și câte puncte pierde din această cauză. De aceea acum poate întoarce meciuri pe care în trecut le lăsa să-i scape.”
Darren a mai spus că din punct de vedere al modului în care se antrenează, o aseamănă pe Simona cu Rafael Nadal. “Rafa a inspirat-o în ceea ce a reușit să facă, în modul în care se antrenează, cu etica muncii sale, cu felul în care luptă pentru fiecare minge, indiferent de scor. Nimeni nu poate să fie exact ca Nadal, dar dacă e să o comparăm pe vechea Simona cu noua Simona, diferențele se văd. Etica muncii mereu a fost una deosebită, niciodată nu a trebuit să o împing de la spate la antrenamente, mereu a dat sută la sută. E ca un mic Rafa la antrenament, dar trebuie să o facem să ajungă un mic Rafa și în meciurile oficiale.”
Și, la final, în loc de concluzii: “Este imposibil să câștigi în fiecare săptămână, dar dacă mergi acolo cu atitudinea corectă, încercând să dai tot ce ai mai bun, singurul lucru pe care îl poți controla este efortul tău. Nu poți controla modul în care adversarul tău joacă, nu poți controla vântul, nu poți controla deciziile arbitrilor, dar poți controla cât de clar gândești și cât mult efort depui. Iar dacă faci lucrurile astea, atunci nu contează care e rezultatul final. Cred că frumusețea cu Simona e în faptul că tratează întotdeauna atât victoriile, cât și înfrângerile în același fel. Nu o ia valul la victorii și are un respect deosebit pentru adversare și la înfrângere. Cred că acesta e unul din lucrurile minunate pe care le admir la ea. La fel cum Sloane a gestionat ultimele înfrângeri și modul în care a trecut peste ultimele două meciuri. US Open a fost o mare victorie pentru ea, iar marile victorii vin pentru că oamenilor buni li se întâmplă lucruri bune.”
Un interviu extins cu Darren Cahill, în exclusivitate pentru 30-0, care abordează o multitudine de subiecte captivante despre relația cu Simona, felul în care a evoluat jucătoarea și potențialul ei viitor este de citit în revista “Simona. Povestea Primului Slam”. O poți comanda de aici.
Citește mai mult: treizecizero.ro
