Guvernul ar trebui să revizuiască programul de plafonare a prețurilor la energie și să transfere treptat o parte din costuri către consumatori, spune într-un interviu pentru Europa Liberă analistul economic Aurelian Dochia.
Categoriile vulnerabile trebuie protejate în continuare, dar, în același timp este dificil ca statul să identifice cu exactitate persoanele eligibile, argumentează doctorul în economie, fost consultant pentru Banca Mondială și FMI.
În realitate, atât de plafonările la energie, dar și de subvenții acordate de autorități pentru Regiile de Termoficare beneficiază și persoane sau entități juridice, care nu ar avea o nevoie la fel de stringentă de astfel de sprijin.
Fezabile pe termen scurt, pe termen mediu și lung astfel de măsuri nu vor putea fi susținute de bugetul de stat, apune expertul.
Mai mult, plafonarea prețurilor și pentru persoane fizice și pentru companii ar „frâna” investirea în soluții alternative de energie, direcție promovată și asumată de Uniunea Europeană dar și de România, susține analistul economic.
Liderii Coaliție decid noua formă a Ordonanței privind energia și gazele chiar în timpul ședinței de Guvern, iar legea ar urma să se aplice de la 1 septembrie 2022. Imagine generică cu președinții UDMR, PSD și PNL.
În interviul acordat Europei Libere, Aurelian Dochia a mai vorbit despre cauzele inflației și ale majorărilor de prețuri, măsurile luate de BNR pentru combaterea fenomenului, dar și despre cum se vor remodela obiceiurile de consum ale românilor dacă prețurile vor continua să crească.
Principalele declarații ale lui Aurelian Dochia:
La majorarea prețurilor au contribuit reluarea obiceiurilor de consum, inclusiv pe baza economiilor din pandemie, evoluția prețurilor la petrol și produse energetice și războiul din Ucraina.
Băncile centrale au considerat fenomenul unul temporar și au amânat măsurile. BNR a început și ea mai târziu procesul de creștere a dobânzilor, dar a început. E principalul instrument de politică monetară pentru combaterea inflației.
De câte ori există, la nivelul unei persoane, familii, o reducere a venitului real disponibil apare procesul de restrângere a consumului și de prioritizare a acestuia.
Plafonarea prețurilor la energie, ca măsură provizorie, era acceptabilă. Măsurile de sprijin par să fie însă necesare pe o perioadă mult mai lungă şi până la urmă Guvernul, bugetul, nu vor putea să susţină aşa ceva; trebuie revizuit acest proiect.
Cel mai eficient instrument de a determina consumatorii şi oamenii să îşi schimbe comportamentul şi să treacă spre altă sursă de energie este majorarea preţurilor.
E greu de identificat cine sunt cei cu adevărat în nevoie.
Bucureştiul şi marile oraşe beneficiază anual de subvenţionări, iarna, pentru regiile de termoficare. Şi sunt foarte multe persoane, dintre beneficiari, care nu ar avea nevoie de acest sprijin.
Plafonarea are în spate și un interes politic, pe care, spre deosebire de mulți alții, îl înțeleg; într-un stat democratic depinzi de sondajele de opinie, de alegeri.
- Care considerați că sunt principalele explicaţii pentru creșterea fără precedent a inflației, care a scăzut foarte puţin în iulie, ajunsă în prezent de 15%?
Aurelian Dochia: Creşterea generalizată a preţurilor a început de peste un an şi s-a observat nu doar în România, ci în majoritatea țărilor din Uniunea Europenă şi chiar în Statele Unite. Indicele inflaţiei a ajuns la recorduri pentru ultimele câteva zeci de ani.
La baza acestui fenomen a stat și revenirea de după pandemie, din anul 2021, când lucrurile au început să se dezmorţească după toate restricţiile care au predominat în timpul pandemiei şi oamenii au început să îşi reia obiceiurile de consum şi de viaţă. Ceea ce a făcut ca consumul şi cererea de consum în multe sectoare să crească în mod surprinzător de rapid.
În plus, se adaugă şi faptul că oamenii îşi făcuseră economii pe timpul pandemiei, au fost tot felul de programe de susţinere a veniturilor salariaţilor, de prevenire a şomajului şi au economisit bani, pe care i-au folosit ulterior, încercând să recupereze ce au „pierdut” în anul anterior. Şi toate astea au constituit probabil primul motor al creşterii preţurilor.
Un al doilea factor a fost că tot în 2021 s-a observat o majorare surpinzătoare la produsele energetice, în special la petrol. Companiile petroliere şi cele legate de energie, în general, renunţaseră să mai facă investiţii în ultimii ani, din cauza unei perspective de consum în declin. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar în 2021 companiile au fost luate prin surprindere şi n-au putut să facă faţă cererii în creştere de produse energetice. Preţurile au început să crească şi spre sfârşitul anului 2021 au fost foarte vizibile.
Un al treilea element, care s-a adăugat la începutul anului 2022, a fost războiul din Ucraina. Evident a avut un impact foarte mare pe produsele energetice pentru care Europa depindea în mare măsură de Rusia şi Europa a fost foarte lovită de această situaţie. E valabil şi la produse care ţin de industria alimentară, pentru că atât Rusia cât şi Ucraina sunt mari producători şi exportatori în zona alimentară, la nivel mondial. Războiul a îngrijorat foarte multă lume şi preţurile au crescut foarte repede.
- A resimțit România mai puternic aceste efecte?
Aurelian Dochia: În România, evident că creşterile au fost mai mari decât în alte părţi din Europa, pentru că noi nici în perioada anterioară nu am fost în situaţia Germaniei, să avem deflaţie, la noi inflaţia a fost tot timpul cu câteva puncte procentuale mai mare decât în celelalte ţări europene.
- Sunt şi domenii mai puţin atinse de această inflaţie, e de aşteptat să rămână aşa?
Aurelian Dochia: O astfel de creştere se simte cam peste tot, chiar dacă nu este egală în toate domeniile. Pe termen mai lung, chiar dacă un sector nu pare să dea dovadă de creştere a preţurilor, va fi şi el mai târziu „obligat” să le crească.
Să ne gândim ce se întâmplă cu salariile. Toţi oamenii aceştia care suferă de pe urma creşterii preţurilor vor face presiuni pentru salarii mai mari, care să le acopere măcar pierderile rezultate din scumpirea produselor. Şi atunci creşterea de salarii pe care le obţin se duc în preţurile produselor.
Asta se vede deja în zona ce ţine de servicii, care nu mai pot să facă faţă cu salariile. Fenomenul acesta nu este deplin vizibil de la început, ci pe parcurs poate să aibă unele momente surprinzătoare.
Întregul articol poate fi citit aici
