Judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul București, cel care a dat condamnările în dosarul „Colectiv”, a decis să păstreze în dosar interceptările telefonice realizate de SRI. Magistratul explică faptul că in acest caz, SRI a acordat suport tehnic, iar aceste interceptări au fost „efectuate în mod profesionist”.
„Se poate discuta despre nulitatea absolută a acestora doar în situatia în care a fost depășită sfera sprijinului tehnic„, explică magistratul în motivarea sentinței.
Judecătorul mai arată că evaluarea acestui probatoriu a fost stabilită de procurori și că nu există indicii de „conducere” a anchetei de către SRI.
Mihai Bălănescu a respins ca nefondate cererile avocaților din dosarul Colectiv, care solicitau excluderea tututor interceptărilor administrate în cursul urmăririi penale. În termeni tehnici era vorba de nulitatea absolută a mijloacelor de probă, constând în suporții optici care stochează rezultatele activităților de supraveghere tehnică.
În esență, era vorba de măsuri de supraveghere dispuse de procurori din cadrul Parchetului Capitalei, cei care au deschis prima anchetă în acest caz. Incendiul din clubul Colectiv a avut loc în noaptea de 30 octombrie 2015.
Interceptările, autorizate de sâmbată dimineața
Primul procuror care a preluat cazul a autorizat imediat, sâmbătă, 31 octombrie 2015, de la ora 7.00, măsuri de supraveghere tehnică, constând în interceptarea, înregistrarea și localizarea convorbirilor și comunicațiilor telefonice ale mai multor persoane, printre care patronii clubului Colectiv, artificierii și alte persoane implicate în organizarea concertului trupei Goodbye to Gravity. Această măsură era una provizorie, pentru 48 de ore.
Un magistrat de la Tribunalul Bucuresti a confirmat, pe 1 noiembrie, ordonanța provizorie a procurorului și a încuviințat monitorizarea mai multor persoane implicate în organizarea evenimentului din Colectiv pentru încă 28 de zile. Interceptările și filajul a fost realizat de SRI, potrivit datelor din motivarea Tribunalului București.
Voiau să șteargă probele
Așa s-a aflat, de exemplu, că patronii firmei care a organizat focul de artificii în club discutau în seara de 31 octombrie despre ștergerea sau falsificarea unor probe.
„M-a sunat Adriana să ștergi și de pe desktop folderul cu colaboratorii”, „Că și eu trebuie să mă duc acum să dau declarații la poliție, că nu știu ce. Voiam să te întreb. Pe jeturile tale scrie Laser Shows? Că trebuie să-mi dai o foaie repede pe mail de închiriere”, sau „Că vreau să discutăm chestia asta, știi? Că noi la clubul ăla unde a luat foc, am avut niște jeturi cu CO2„, erau doar o parte din interceptări.
Deciziile CCR din 2016-2019
La câteva luni de la tragedia din Colectiv, în martie 2016, CCR dădea prima decizie (51/2016) prin care a scos serviciile secrete din ancheta penală. Au urmat apoi alte decizii ale CCR (302/2017, 685/2018 si 26/2019) care au stabilit că actele de urmărire penală realizate de acestea în dosarele aflate pe rolul instantelor sunt lovite de nulitate absolută.
Avocați: Anulati interceptările
Nulitatea absolută a proceselor-verbale de redare a interceptărilor telefonice a fost motivată de avocați cu deciziile CCR, care au arătat ca SRI nu are calitatea de organ de urmărire penală. Ei au cerut și excluderea fizică a probelor din dosar.
Judecatorul Mihai Balanescu motivează de ce le-a respins cererile. Potrivit acestuia, probele pot fi anulate doar dacă a fost depășită „sfera sprijinului tehnic”, potrivit Ziare.com.
