Parlamentul a votat în 2020 o măsură reparatorie pentru copiii foștilor deținuți politici sau prizonierilor de război în URSS. E vorba de indemnizații lunare. Decizia din Parlament a dus și la un aflux de zeci de mii de solicitări adresate instituțiilor care dețin arhive din anii comunismului.
În rândul celor care încă încearcă să obțină actele pentru dosarul indemnizației circulă gluma amară că autoritățile așteaptă să moară ca să nu le mai dea banii prevăzuți în lege.
Doamna Valeria, din București, a povestit pe Facebook că în aprilie 2020 soțul ei a depus o cerere la Arhivele Militare Naționale Române, Depozitul Central de la Pitești, pentru a obține o adeverință necesară demersului. A trecut mai mult de un an de la acel moment și soțul ei a murit fără să mai primească vreun semn de la instituție, se plângea ea în 2021.
Nu este singura familie care a avut de așteptat atât, conform mai multor discuții purtate de reporterul Europa Liberă cu urmași ai deportaților, deținuților politic, prizonierilor în URSS sau reprezentanți ai acestora.
Datele solicitate de Europa Liberă de la Ministerul Apărării, în subordinea căruia se află Arhivele Militare Naționale, confirmă plângerile solicitanților.
Numai la această unitate arhivistică erau în așteptare, în luna august, 52.902 de cereri legate de drepturile bănești pentru copiii foștilor prizonieri de război din URSS.
Conform numărului de înregistrare a solicitării, angajații de acolo rezolvau abia solicitările primite în iunie anul trecut. O estimare arată că o persoană care și-a depus cererea vara trecută e posibil să primească un răspuns doar în această toamnă.
În cei doi ani de la intrarea în vigoare a legii reparatorii, unitatea militară a rezolvat 36.114 petiții în această speță.
Cifrele arată că este cea mai asaltată dintre marii deținători de acte istorice din România.
O altă instituție la care mai sunt în lucru aproximativ 4.000 de cereri similare, mare parte înregistrate tot anul trecut, este Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), locul depozitării pentru cercetare a înscrisurilor serviciului secret represiv din perioada comunistă.
În cazul altei importante instituții în domeniul documentelor istorice, Arhivele Naționale ale României, biroul de presă al unității centrale de la București ne-a transmis că și aici au venit „multe solicitări”, fără a preciza vreun număr, în ciuda solicitării. Cum nu dețin documente care să-i ajute în aceste cazuri pe cetățeni, angajații de la Arhivele Naționale, unitatea centrală, i-au redirecționat către CNSAS și Arhivele Militare.
Solicitările rezolvate pozitiv, adică cu documente care atestă că părinții petiționarului s-au aflat în situațiile prevăzute de lege, se vor adăuga foarte probabil celor care se află deja în plată.
Informațiile obținute de Europa Liberă România de la Casa Națională de Pensii arată că numărul beneficiarilor măsurilor reperatorii introduse în 2020 pentru urmașii celor persecutați în comunism a crescut astfel:
În ianuarie 2022 erau 67.568 de astfel de beneficiari, pentru care se plăteau 91.113.750 lei.
În luna iulie numărul urmașilor aflați în plată a ajuns la cifra de 110.162. Prin urmare, în jumătate de an s-au adăugat peste 42.000 de beneficiari. În iulie, suma alocată lunar la nivel național era de 144.398.335 lei.
Articolul integral AICI.
@ Se plătesc despăgubiri și pentru războiul de la 1877 și domniile fanariote, ?