Din Partidul Social Democrat (PSD) se anunță colapsul Institutului Cultural Român (ICR). Într-o declarație de presă remisă PS News, fostul ministru al culturii în guvernele Ponta și Grindeanu, deputatul PSD Ionuț Vulpescu, atrage atenția că Institutul Cultural Român (ICR) a devenit un refugiu pentru ”rentieri politici” și o agenție de turism, pentru ”slujitori fideli ai partidelor politice”.
„Propunerile pentru conducerile reprezentanţelor ICR stârnesc controverse în spaţiul public şi nu numai. Înainte de a discuta caracterul controversat al acestor propuneri, să ne amintim încă o dată ce înseamnă Institutul Cultural Român şi de ce a fost înfiinţat.
„Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei.” – ne spune chiar regulamentul de funcţionare şi organizare al ICR. Cu alte cuvinte, de activitatea filialelor ICR depinde reprezentarea culturii române în străinătate, aşa cum în ţara noastră, cultura franceză sau cultura spaniolă sunt reprezentate prin intermediul Institutului Francez, respectiv Institutului Cervantes. Să nu uităm că şi Institutul Cultural Român a fost gândit şi creat pentru a urma modelul unor instituţii de referinţă pentru reprezentarea unei culturi în plan internaţional.
Institutul Cultural Român nu trebuie să fie un loc de refugiere pentru rentieri politici. Şi nu este nici o agenţie de turism, care să trimită în vacanţă, prin marile capitale culturale ale lumii, slujitori fideli ai partidelor politice. Acest turism cultural sfidează însuşi scopul şi raţiunea de a exista a acestei instituţii. Care a devenit, de multe ori, indiferent de filială, un pachet de recompense. Faptul că pe unii îi recomandă, vorba scenariilor comediilor româneşti, „vocea şi talentul” de a fi fideli cuiva şi necunoscători în ceva, a devenit noul standard de recrutare a reprezentanţilor ICR”, spune social-democratul.
El susține că pe lângă problemele legate de propunerile pentru reprezentanțele ICR din străinătate, instituția se confruntă cu probleme la fel de grave ce țin de finanțare.
„Augustin Buzura şi cei care l-au continuat au creat FCR şi apoi ICR, după modelul British Council şi al Institutului Goethe. Iar noi îl conducem după modelul Institului Metalurgic sau al REBU. România a fost reprezentată cândva, în plan cultural, printre alţii, de Mircea Eliade la Londra şi Lisabona, Eugen Ionescu la Paris, Lucian Blaga la Varşovia, Berna, Viena şi Praga, Ion Frunzetti la Belgrad şi Virgil Gheorghiu la Zagreb.
Miza Institutului Cultural Român este dincolo de orice nepotism, sinecuri sau aranjament politic. Chiar nu găsim oameni competenţi care să promoveze cultura României în lume, să intre în dialog cu mediile culturale din ţările în care trebuie să ne reprezinte?
Pe lângă aceste propuneri total neinspirate, ICR se confruntă şi cu alte probleme la fel de grave. Nici până astăzi, la sfârşitul lunii martie, ICR nu a aprobat planul anual pentru 2022. Nu există un plan? Dar ce activităţi pot fi organizate de filialele ICR cu un buget anual de doar 20000-30000 de euro? Un Institut care funcţionează constant la cote de avarie nu poate aduce performanţe şi nu-şi poate îndeplini rolul. Să fii pus în faţa unei asemenea subfinanţări, pe care să o dublezi printr-o conducere stângace pentru gestionarea acestor sume jalnice trădează lipsă de viziune şi imaturitate administrativă.
Avem toate semnele unui colaps iminent al acestei instituţii. De vreme ce nu avem o finanţare care să poată susţine activitatea filialelor şi din moment ce reprezentarea noastră externă a ajuns de multe ori doar un pretext pentru plata unor datorii politice, care mai este raţiunea de a fi Institutului Cultural Român – o instituţie aparent vie, din care pare că a mai rămas doar o clădire. Casa lui Malaxa a devenit un malaxor în care intră şi ies cei care au cultura aşteptării, a anturajului, a adaptării. Profesioniştii ICR şi cultura română sunt cei care au acum de pierdut”, a mai adăugat deputatul PSD.
Cine conduce Institutul Cultural Român
PS News scria la începutul lunii martie despre faptul că la ICR, Sebastian Jicman a numit-o șef serviciu EUNIC, adică a rețelei globale de institute culturale, pe Adina Nicolescu. Aceasta din urmă este și consilier local PNL, Sector 6, având un mandat care expiră în 2024.
Codul de etică și conduită al ICR prevede ca personalul să nu se angajeze în anumite activități politice cum ar fi: „colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice; furnizarea de sprijin logistic candidaților la funcții de demnitate publică; colaborarea cu persoane fizice sau juridice în vederea strângerii de fonduri pentru donații ori sponsorizări ale partidelor politice; afișarea în incinta ICR a unor însemne ori obiecte inscripționate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaților acestora”. Totodată, Regulamentul ICR stipulează că “…angajații ICR au obligația sa se abțină de la manifestarea sau exprimarea publica a convingerilor și preferințelor lor politice, sa nu favorizeze vreun partid politic…”
Faptul că Adina Nicolescu este membru și consilier local PNL Sector 6 ar putea intra în contradicție cu Regulamentul și Codul de Etică al ICR. Calitatea de membru PNL poate pune sub semnul întrebării problema imparțialității politice și poate constitui un soi de conflict de interese. În plus, este practic pentru prima dată în istoria ICR când un angajat este membru de partid și politician activ, fiind consilier local PNL la primăria Sectorului 6.
De altfel, potrivit CV-ului, Liviu Jicman este de profesie economist/jurist și nu un personaj respectat al lumii culturale sau un scriitor, așa cum ne-am fi așteptat.
Liviu Jicman a intrat în câmpul muncii în august 2000 și, până în februarie 2004, a fost consilier economic la Intermedia Art Romania. Apoi, din decembrie 2004 până în februarie 2006, a fost director la Cabinetul ministrului Sănătăţii, Mircea Cinteză, ulterior preluat de Eugen Nicolescu. În perioada 2007 – 2009, a fost consilier al președintelui Autorității Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), Ingrid Zaarour.
Prima legătură a lui Jicman cu “cultura” a avut loc în ianuarie 2010, când a fost angajat pe postul de manager de proiect, Departamentul PR – Teatrul „Masca”.
Ulterior, Jicman a fost preluat în 2012 de Mircea Diaconu la Ministerul Culturii (Guvernul Ponta), și i-a fost acestuia șef de cabinet. În perioada octombrie 2013 – decembrie 2016, a fost vicepreședinte al ICR, la recomandarea lui Mircea Diaconu, iar din 2016 și până în prezent ocupă poziția de director general la Muzeul Național Cotroceni. Surse politice au explicat pentru PS News că, deși este director general la Muzeul Național Cotroceni, președintele Klaus Iohannis nu îl cunoaște pe Jicman.
Ca pregătire, Liviu Sebastian Jicman a absolvit Facultatea de Studii Economice în Limbi Străine și, apoi, Facultatea de Drept. Anterior, a făcut Colegiul Naţional de Apărare ( absolvent seria 18), Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” (februarie – iunie 2007) .
