„Douăzeci de ani de eşec”. Stringentul semnal de alarmă tras în legătură cu organismele modificate genetic (OMG-uri). Şapte mituri des întâlnite pe această temă.
Într-un comunicat trimis, joi, PSnews.ro, organizaţia ecologistă Greenpeace anunţă că, până la sfârşitul zilei, nu mai puţin 19 cereri guvernamentale pentru interdicţii naţionale de creștere a culturilor modificate genetic se aşteaptă să treacă necontestate de companiile de biotehnologie, favorizând ca două treimi din terenurile agricole europene şi, implicit, populaţia Europei să rămână liberă de OMG. Opoziţia faţă de culturile modificate genetic coincide cu momentul lansării unui nou raport Greenpeace ce trece în revistă dovezile științifice cu privire la riscurile pe care le prezintă acestea față de mediul înconjurător, disfuncţionalităţile pieţei şi utilizarea în creştere a pesticidelor.
Conform informațiilor obținute de la Comisia Europeană (CE), companiile producătoare de organisme modificate genetic au acceptat, până în prezent, toate solicitările guvernelor de a interzice cultivarea acestora pe teritoriile lor, cu excepția celor formulate de către Danemarca, Luxemburg și Malta, a căror termene de a primi un răspuns expiră în cursul zilei de astăzi.
Raportul „20 years of failure” („20 de ani de eşec”), lansat, joi, la nivel european, demontează miturile referitoare la culturile modificate genetic. Printre ele, raportul îşi propune să demonstreze că acest tip de agricultură, bazat pe folosirea acestor culturi nu este o soluţie adecvată pentru rezolvarea unor probleme globale, precum foametea, malnutriţia sau schimbările climatice. Totodată, culturile modificare genetic nu reprezintă o alternativă economică viabilă pentru agricultorii din întreaga Europă, consideră Greenpeace.
Redăm mai jos cele şapte mituri identificate de ecologişti, precum şi poziţia Greenpeace în legătură cu ele:
„Mitul 1: Culturile modificate genetic pot hrăni lumea
Realitate: Nu există culturi modificate genetic concepute pentru a oferi randamente ridicate. Ingineria genetică este prost adaptată pentru a rezolva problemele care stau la baza foametei și a malnutriției, ea doar întărește modelul de agricultura industrială, care până în prezent nu a reușit să se hrănească lumea.
Mitul 2: Culturile modificate genetic reprezintă soluţia pentru schimbările climatice
Realitate: Ingineria genetică rămâne în urmă faţă de metodele tradiţionale în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi soiuri de plante care pot ajuta agricultura să facă față schimbărilor climatice. Rezistenţa la schimbările climatice depinde foarte mult de practici agricole care promovează diversitatea și hrănirea solului, nu pe sistemul agricol supra-simplificat în sprijinul căruia au fost create culturile modificare genetic.
Mitul 3: Culturile modificate genetic sunt sigure pentru oameni și mediu
Realitate: Până acum, există doar programe inadecvate de monitorizare a mediului și a sănătății pe termen lung, acolo unde ele nu lipsesc cu desăvârșire. Cercetători independenți se plâng că li se refuză accesul la materiale pentru cercetare .
Mitul 4: Culturile modificate genetic simplifică protecția culturilor
Realitate: După câțiva ani, probleme precum buruieni rezistente la erbicide și «super-dăunători» apar ca și răspuns la cultivarea plantelor modificate genetic rezistente la erbicide sau la dăunători, fapt care determină folosirea de pesticide adiționale.
Mitul 5: Culturile modificate genetic sunt viabile pentru agricultori din punct de vedere economic
Realitate: Preţurile seminţelor pentru culturi modificate genetice sunt protejate de patente şi au crescut în ultimii 20 de ani. Apariția buruienilor rezistente la erbicide și a «super-dăunătorilor» crește mereu costurile agricultorilor, diminuând profitul economic.
Mitul 6: Culturile modificate genetic pot coexista cu alte sisteme agricole
Realitate: Culturile modificate genetic contaminează culturile nemodificate genetic . Aproape 400 de incidente de contaminare au fost înregistrate la nivel global, până în prezent. A păstra culturi ne-modificate genetic impune costuri suplimentare, uneori prea mari pentru agricultori.
Mitul 7: Ingineria genetică este calea cea mai promițătoare de inovare pentru sistemele alimentare
Realitate: Metode avansate de ameliorare a plantelor, altele decât ingineria genetică, oferă deja rezultatele promise de culturile modificate genetic, producând plante cu rezistență la boli, inundații și secetă. Culturile modificate genetic nu sunt doar un tip ineficient de inovare, dar restricționează, de asemenea, alte forme de inovare din cauza drepturilor de proprietate intelectuală deținute de o mână de corporații multinaționale”.
