Ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Sevil Shhaideh, va avea o misiune greu de îndeplinit în noul ei mandat la Palatul Victoria. După jumătate de an în care nu a reușit să obțină acreditarea autorităților de management de care era (și este!) nevoie pentru accesarea fondurilor europene, aliata și confidenta lui Liviu Dragnea în PSD va continua să dețină pâinea și cuțitul în Guvern.
Amintim că, de la începutul exercițiului financiar actual (2014-2020), România nu a accesat niciun cent din cei aproape 40 de miliarde de euro fonduri europene la care avem dreptul, conform negocierilor din Consiliul European care au loc o dată la șapte ani. Acești bani fac parte din strategia Uniunii de a asigura dezvoltarea regiunilor mai puțin bogate din țările membre, pentru ca indicatorii macroeconomici și indicii dezvoltării umane din acestea să ajungă din urmă nivelul mediu din Uniunea Europeană.
Pentru anul 2017, de situație se face responsabilă, în mod direct, Sevil Shhaideh. Aceasta nu a reușit să-și atingă obiectivele cu care a pornit la drum în postul de ministru – cele 5 autorități de management care ar fi trebuit acreditate, pe lângă celelelalte două, încă își așteaptă răspunsul de la instituțiile europene de profil. Ministerul a transmis abia pe 28 aprilie către Autoritatea de Audit pachetele pentru desemnarea sistemelor de management și control aferente Programului Operațional Capital Uman (POCU), Programului Operațional Competitivitate (POC), Programului Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020, Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020 și Programului Operațional Comun Bazinul Marii Negre 2014-2020.
Nu e nicio noutate, iar situația trebuie luată ca atare: întreprinzătorii care doresc să-și creeze sau să-și extindă afaceri – întreprinderi mici sau mijlocii – nu au reprezentat o prioritate pentru guvernarea PSD-ALDE instaurată după alegerile parlamentare din 2016. PSD este, aparent, un partid format din adepți ai soluțiilor care trec proba timpului. Din această cauză, formațiunea a acționat pentru formarea guvernului Grindeanu într-o manieră similară (dar cu sens opus) celei puse în practică de fostul premier și președinte PSD Victor Ponta, atunci când a creat un Minister al Bugetului aparte de cel al Finanțelor Publice, în 2012.
Astfel, Liviu Dragnea a pus la un loc Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrația Publică luată de la Interne și Ministerul Fondurilor Europene și a creat un hiperminister care să-i ofere controlul direct asupra redistribuției banilor publici din diferite surse naționale sau europene. Provenit din mediul baronilor locali, fostul prefect PD de Teleorman din 1996-2000 și președinte PSD-ist al CJ Teleorman până în 2012 a înțeles foarte bine că păstrarea sa în postura de lider absolut al PSD depinde de stimularea financiară cât mai generoasă a tuturor șefilor PSD din administrația publică de orice nivel. Fie că sunt primari de comună, de oraș sau de municipiu, ori președinți de consilii județene și șefi de deconcentrate, pesediștii aflați la posturi în provincie reprezintă în acest moment rețeaua pe care se ține influența și autoritatea lui Dragnea în partid. Iar Sevil Shhaideh, după ce n-a putut fi propulsată în postul de prim-ministru provizoriu și executant al ordinelor lui Dragnea, a devenit ministrul care face legătura dintre liderul de partid și eșalonul doi, facilitând subordonarea acestuia din urmă față de șef.
Din moment ce în 6 luni de mandat ca ministru la MDRAPFE, Sevil Shhaideh nu a reușit să atragă niciun cent de fonduri europene (amânând cât a putut de mult rezolvarea problemei cu autoritățile de management), e logic că nu va face asta nici în următoarea jumătate de an. Decât, poate, la ordin. Asta pentru că nu ministrul decide (așa cum ar fi normal), ci Liviu Dragnea, care a instalat-o în fruntea acestui megaminister ca să poată controla fondurile de peste 10 miliarde de euro alocate pentru Planul Național de Dezvoltare Rurală (reintitulată „Dezvoltare Locală”), pentru a aloca discreționar fonduri primarilor și președinților de consilii județene ai PSD. Atâta timp cât se va afla la conducerea PSD, Dragnea va perpetua același model nedemocratic, de republică bananieră, de conducere a partidului și de controlare a Guvernului și a Parlamentului cu care ne-a obișnuit în ultima jumătate de an.
O repetăm: nu este ceva original. În engleză, modelului dragnist de guvernare i se spune „spoils system” și înseamnă, pe scurt, că un partid care câștigă alegerile parlamentare își recompensează membrii cu toate funcțiile disponibile din stat, după ce preia controlul asupra guvernului. Mai mult: termenul, ca și practica administrativă pe care o descrie, nu provine nici din România, nici din Balcani, ci din Statele Unite ale Americii. Unica diferență este că în SUA această practică a fost interzisă prin lege federală în anul 1883, în urma unei ample mișcări pentru o reformă în serviciul public.
Observând aceste evoluții, nu ne rămâne decât să concluzionăm că dezvoltarea României prin atingerea nivelului mediu din UE al indicatorilor macroeconomici rămâne un obiectiv foarte îndepărtat, chiar dacă țara noastră a achiesat la acest deziderat atunci când a semnat tratatul de aderare la UE și a negociat exercițiile financiare septenale 2007-2013 și 2014-2020.
Îmbunătățirea situației din domeniul atragerii de fonduri europene ne apare drept ceea ce este în realitate: o minciună a PSD de care a avut nevoie Victor Ponta atâta timp cât s-a aflat la conducerea formațiunii, pentru a se edifica în poziția de lider.
Realitatea arată că România performează mai slab în exercițiul financiar actual, cu guvernare controlată de PSD, decât a performat în fostul exercițiu bugetar, 2007-2013, deoarece în 2011, de exemplu, România se afla la 15% rată de absorbție. Pentru exercițiul actual, 2014-2020, stăm încă la 0% după trei ani și jumătate de guvernare PSD-ALDE și șase luni de mandat Sevil Shhaideh.
