Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, Dan Dungaciu, într-un editorial pentru Adevărul, vorbește despre valul de reacții care a inundat rețelele de socializare după acordul MAI și BOR.
„Aceste mesaje – sub formă de epistole, declaraţii publice, postări pe FB – se bazează pe o ţesătură de confuzii, false dileme şi false interpretări, distorsionări nu doar a rânduielilor bisericeşti (ceea ce este, în sine, suficient de grav), dar şi a modului în care funcţionează relaţia dintre Biserică şi stat într-o democraţie. Aici, la acest ultim capitol, dezinformarea este la apogeu”, spune Dungaciu.
Sociologul atrage atenția că Patriarhia a făcut toate demersurile legale pe lângă autorităţi, a transmis memorii şi scrisori, s-au făcut comunicări în legătură cu sărbătorile de Paşte. „Până la urmă, s-a decis aşa cum s-a decis. E cineva nemulţumit? Se poate. Dar dezinformarea crasă şi perversitatea acestei poziţii este că tirul nemulţumirilor a fost îndreptat spre… Patriarhul României, nu spre autorităţile politice”, spune acesta.
„În ultima vreme circulă în spaţiu public o serie de mesaje critice cu referire explicită la situaţia Bisericii Ortodoxe Române şi, mai ales, la prestaţia Patriarhului României faţă de decizia autorităţilor de a nu permite participarea credincioşilor la slujbele de Paşte.
Mesajele vin pe un fond firesc de nelinişte, iritare şi dezamăgire resimţite acut de numeroşi credincioşi, obligaţi pe de-o parte să suporte săptămânile de izolare, pe de alta să se confrunte cu iminenţa neparticipării la slujba de Înviere. În acest context, BOR este acuzată că nu e în stare să dea un răspuns provocărilor, iar Patriarhul, de lipsă de iniţiativă şi cedare vinovată în faţa autorităţilor laice. Situaţia nu este nici pe departe ideală. Dar aceste mesaje – sub formă de epistole, declaraţii publice, postări pe FB – se bazează pe o ţesătură de confuzii, false dileme şi false interpretări, distorsionări nu doar a rânduielilor bisericeşti (ceea ce este, în sine, suficient de grav), dar şi a modului în care funcţionează relaţia dintre Biserică şi stat într-o democraţie.
Aici, la acest ultim capitol, dezinformarea este la apogeu. Care sunt raţiunile lor? Nu e clar. Probabil, diverse: de la lipsă de discernământ, incultură crasă, vanităţi, resentimente private şi teribilism, la implicaţii geopolitice – zâzanie şi tensiuni în singura biserică ortodoxă latină şi cea mai mare după cea rusă. Nu speculaţiile ne interesează aici, ci o mai bună lămurire a laicatului românesc, şi nu numai a lui. Să le luăm pe rând”, mai spune Dungaciu.
Articolul complet aici
