Analistul economic Radu Soviani a acordat marți o declarație pentru PSnews.ro, în care a comentat cele mai recente date publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Amintim că potrivit datelor publicate marţi de instituția amintită mai sus, masa monetară în sens larg a crescut în luna august, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cu 10,8%, până la 365,22 miliarde lei (78,35 miliarde euro). Concret: faţă de luna iulie, aceasta a crescut cu 1,3% (1,1% în termeni reali), iar în raport cu august 2017 masa monetară s-a majorat cu 10,8% (5,4% în termeni reali). Totodată, masa monetară în sens restrâns, formată din numerarul aflat în circulaţie în afara sistemului bancar şi depozitele overnight, a crescut cu 11,8% în august 2018 faţă de august 2017, până la 221,85 miliarde lei (47,6 miliarde euro), asta în timp ce numerarul aflat în circulaţie, în afara sistemului bancar, a crescut cu 9,3% în august 2018 faţă de august 2017, până la 66,4 miliarde lei (14,25 miliarde euro).
În acest context, Radu Soviani a precizat, în exclusivitate pentru PSnews.ro că ultimele date publicate de insituția condusă de Mugur Isărescu ”ne arată că pur și simplu BNR tipărește din ce în ce mai mulți bani pentru a finanța inflaționist, într-o perioadă de crestere economică, cheltuielile bugetare excesive”.
,,Asteptarile inflationiste mari care nu reusesc a fi temperate de catre BNR imping populatia pe de-o parte sa consume din depozitele in lei si pe de alta parte sa economiseasca mai mult in euro si dolar. Acest lucru arata in mod clar o neincredere in leu si in capacitatea BNR de a tempera inflatia’’.
Cele mai recente date ale bancii centrale arata ca depozitele in valuta ale populatiei s-au majorat in ultimul an cu 20%, in timp ce depozitele in lei cu doar 6,1%. Mai mult, luna august a fost cea in care s-a consemnat o scadere a depozitelor in lei (-0,3%) in timp ce depozitele in valuta s-au majorat cu 1,8%. Ușor, dar sigur, se consolidează o vulnerabilitate a creditării, în sensul că eși economisirea în lei aproape scade în termeni reali (o creștere de numai 1%, în termeni reali, față de anul trecut, și 6% nominal), ponderea majorării creditării în lei, în condițiile cvadruplării ratei ROBOR în ultimul an, a fost de 20% pentru populație. Adică în ultimul an, populația s-a împrumatat, la îndemnurile băncii naționale, preoponderent în moneda cea mai vulnerabilă, mă refer la leu, din punct de vedere al perspectivelor majorării ratei de dobândă. Ceea ce s-a și întâmplat.
Creșterea masei monetare într-un singur an cu 22% ne arată că pur și simplu BNR tipărește din ce în ce mai mulți bani pentru a finanța inflaționist, într-o perioadă de crestere economică, cheltuielile bugetare excesive. Acest lucru, în opinia mea, demonstreaza pur și simplu o neîntelegere a ceea ce se intampla cu datoria publică”, a declarat analistul economic.
Totodată, Soviani a atras atenția că ”din cauza complicității politicii monetare care a acționat prea târziu și prea puțin pentru a netezi derapajele majore ale politicii fiscale, Banca Națională lasă, deliberat, inflația să confiște o parte semnificativă a puterii e cumprărare a populației și a firmelor. Adică netezește drumul spre scăderea nivelului de trai”.
”În urmă cu un an, stocul de credite pentru populație în lei era de 76 de miliarde de lei, majorându-se acum până la aproape 92 de miliarde de lei, însemnând un plus de împrumuturi și vulnerabilitatea față de dobânzi de circa 16 miliarde de lei.
Acest lucru ne arată că plusul de venituri rămas diverselor categorii din populație în urma reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10% a fost folosit mai degrabă pentru îndatorare suplimentară decât pentru economisire, generând un plus de vulnerabilitate pentru cei îndatorați. Dacă am avea acces la datele analitice ale modului în care populația economisește și la modul în care se împrumută, sunt convins că am putea observa o adâncire a polarizării. Plusul de venituri rezultat în urma reducerii impozitului pe venit se îndreaptă în economisiri mai mari ale celor cu venituri foarte mari și în îndatorări mult mai mari ale celor cu venituri foarte mici, o rețetă sigură spre instabiltiate financiară la nivel micro, atunci când salariile nu vor mai crește în ritmurile constate în ultimii ani.
Observând datele publicate de BNR astăzi, concluzia este una singură: din cauza complicității politicii monetare care a acționat prea târziu și prea puțin pentru a netezi derapajele majore ale politicii fiscale, Banca Națională lasă, deliberat, inflația să confiște o parte semnificativă a puterii e cumprărare a populației și a firmelor. Adică netezește drumul spre scăderea nivelului de trai”, a conchis Radu Soviani.
