Anul 2021 începe să semene tot mai mult cu anul 2010 din punct de vedere al problemelor economice cu care se confruntă țară. Cu un an în urmă, în 2009 guvernul de atunci nu luase măsuri pentru echilibrarea bugetului de teama pierderii alegerilor. Ca urmare, a venit catastrofa economică din 2010, atunci când președintele Băsescu a fost nevoit să anunțe că taie 25% din salariile bugetarilor pentru a evita un colaps economic similar celui din Grecia. Acum pare tot mai mult că trăim o reeditare a acelei perioade.
Execuția bugetară pe 2020 complică lucrurile
În 2020 guvernanții au evitat să ia măsurile necesare – reducerea aparatului bugetar nesustenabil în condițiile epidemiei de coronavirus – de teama pierderii alegerilor. Ministrul Cîțu ne spunea că vom avea o creștere economică în formă de „V”, când în realitate toți economiștii avertizau cu privire la problemele pe care le are țara. Acum acest probleme i-au ajuns din urmă pe guvernanți. Aceștia plănuiesc de ceva timp un buget pe anul 2021, buget care nu a fost construit nici până în acest moment. Execuția bugetară pe anul 2020 arată un deficit bugetar de 9,79%, cu un minus de 102 miliarde de lei. Suntem departe de pragul de 3% stabilit de Uniunea Europeană, chiar dacă acest prag a fost pentru un moment anulat. Cheltuielile cu personalul au fost cu 8 miliarde mai mari față de anul 2019. Se menține așadar, în condițiile pandemiei, un uriaș aparat bugetar care drenează resurse de la bugetul de stat. În loc să găsească variante pentru micșorarea aparatului bugetar, de pildă prin comasare, guvernanții mai inventează noi poziții, ultima fiind cea de secretar general al instituției prefectului. Intervenția președintelui în elaborarea bugetului pe 2021 este un semn rău. Ea indică gravitatea problemei care ar trebui rezolvată în mod normal de economiști.
Consiliul de Administraţie al BNR a a lansat și el un avertisment cu privire la situaţia bugetară pe 2021: „Persistă incertitudini semnificative în ceea ce priveşte dimensiunea şi instrumentele consolidării bugetare din acest an şi în perspectivă, cel puţin până la aprobarea bugetului public pentru 2021, mai ales în condiţiile creşterii ample, posibil peste aşteptări, a deficitului bugetar în 2020.“
Marele pericol, România nefinanțabilă
Marele pericol care paște după colț e ca România să devină nefinanțabilă. Altfel spus, creditorii să se retragă, pe măsură ce îşi pierd încrederea că România îşi va putea onora obligaţiile de plata în viitor. În 2019 am avut un deficit bugetar de 4,6% din PIB, în 2020 ne-am apropiat de 10%, iar pe 2021 deficitul preconizat și negociat cu partenerii europeni este situat în jurul cifrei de 7%. Dacă depășim cu mult această cifră România își pierde credibilitatea pe plan extern, iar împrumuturile viitoare vor fi puse sub semnul întrebării.
Restructurarea bugetară ar fi trebuit să reprezinte o prioritate pentru guvernanți în 2019. Guvernul nu a vrut să riște de teama pierderii alegerilor. Acum nu mai au cum să ocolească problema. Tăierea unor sporuri s-ar putea să nu fie suficientă pentru a echilibra bugetul. Creșterea taxelor ar fi putut reprezenta o soluție, dar guvernanții s-au grăbit să declare că nu vor introduce taxe noi. Le mai rămâne la dispoziție doar varianta reducerii aparatului bugetar. Întrebarea este unde vor cădea primele capete și ce impact va avea această reducere asupra guvernului? În 2021 s-ar putea să vedem nemulțumiri și proteste masive. Rămâne de văzut dacă guvernanții vor putea naviga pe aceste ape tulburi în care ei înșiși au intrat.
