Direcția Națională Anticorupție (DNA) a mai încasat o lovitură usturătoare: fosta șefă AEP, Ana Maria Pătru, a fost achitată. Astfel, Tribunalul Bucureşti a dispus luni achitarea fostului preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana-Maria Pătru, într-un dosar în care aceasta a fost trimisă în judecată de DNA pentru trafic de influenţă şi spălarea banilor, fiind acuzată că a primit 275.000 euro de la o firmă pentru a-i asigura câştigarea unor contracte din bani publici.
Care erau acuzațiile DNA
Potrivit DNA, în perioada aprilie – iunie 2008, Ana-Maria Pătru a pretins, iar în 2009 a şi primit de la reprezentanţii unei societăţi suma de 210.000 euro reprezentând contravaloarea unui imobil situat în Bucureşti.
„În schimb, aceasta a promis că va susţine derularea în bune condiţii a unui contract încheiat de acea societate cu AEP, precum şi că va susţine societatea să obţină şi să deruleze contracte viitoare, fapt care s-a şi realizat. În 2009, inculpata Pătru a disimulat provenienţa sumei de 210.000 euro, prin folosirea unui circuit financiar fictiv constând în derularea unor operaţii comerciale între mai multe societăţi comerciale, între care firma beneficiară a contractului cu Autoritatea Electorală Permanentă şi o firmă controlată de Ana-Maria Pătru prin soţul ei”, susţineau procurorii.
DNA mai spunea că, în anul 2011, Ana-Maria Pătru a pretins de la reprezentanţii aceleiaşi societăţi contravaloarea unui autovehicul de lux din care a primit suma de 15.000 euro, în schimbul promisiunii că va susţine derularea, în bune condiţii, a unor contracte de servicii încheiate de firmă cu AEP. De asemenea, ea a promis, conform sursei citate, că va susţine societatea să obţină şi să deruleze contracte viitoare, fapt care s-a şi realizat.
„În 2011, în aceeaşi calitate, Pătru a pretins şi a primit suma de 50.000 euro de la administratorul unei alte firme, intervenind în schimb la ministrul Economiei, astfel încât omul de afaceri să fie primit în audienţă, fapt care s-a şi întâmplat la scurt timp de la intervenţie”, preciza DNA.
Anchetatorii au constatat că Pătru, cu banii proveniţi din cele două fapte de trafic de influenţă descrise, a achiziţionat un autovehicul de lux, iar pentru a ascunde identitatea adevăratului proprietar şi beneficiarul real al bunului cumpărat, în acelaşi an, aceasta l-a înmatriculat pe numele unei alte persoane.
Procurorii nu au reușit, însă, să probeze niciuna dintre aceste acuzații în instanță suficient de convingător încât să obțină o condamnare.
Un alt eșec major al DNA: cazul Horia Georgescu
DNA a mai primit o lovitură dură chiar la începutul lunii octombrie 2019. Unul dintre cele mai grele și notorii dosare ale DNA avea să se încheie cu o sentință definitivă. Este vorba despre o decizie definitivă într-unul dintre mega-dosarele ANRP, privind acuzații de corupție legate de acordarea despăgubirilor. Fostul șef al ANI Horia Georgescu și fosta șefă a ANRP Ingrid Zaarour au fost achitați alături de avocata Ingrid Mocanu și de alțe patru nume din proces.
Amintim că în acest dosar, procurorii DNA au dispus, în 9 aprilie 2015, trimiterea în judecată în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi.
Anchetatorii susţin că, prin acţiunile sau inacţiunile lor intenţionate, cei 12 inculpaţi au produs un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de aproape 90 de milioane de euro.
„Inculpaţii Ingrid Zaarour, Baciu Remus Virgil, Marko Attila-Gabor, Iuoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia, Canangiu Constantin-Cătălin şi Nicolescu Theodor Cătălin au fost, în perioada 2008, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
În acea calitate, cei opt inculpaţi au emis, în cazul a trei dosare (nr.13653/FFCC/2008, nr.26600/CC/2006 şi nr.8745/CC/2006) titluri de despăgubire, pe baza unor rapoarte de evaluare contrare Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi contrare prevederilor art.13, art.10 alin.6 şi 7 din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei. Scopul acelor demersuri a fost supraevaluarea imobilelor menţionate, ceea ce a adus un prejudiciu bugetului de stat şi a asigurat avantaje patrimoniale unor persoane, cesionari ai drepturilor litigioase”, susţinea DNA la momentul trimiterii în judecată.
Cazul preotului Moise Bogdan, decanul Facultății de Teologie din Constanța
Un alt caz celebru este cel al preotul Moise Bogdan, decanul Facultății de Teologie din Constanța, care a fost achitat la începutul lunii ianuarie de Curtea de Apel, în urma unui proces în care fusese judecat pentru presupuse fapte de corupție. Procurorii DNA Constanța îl acuzaseră de complicitate la instigare la abuz în serviciu, alături de un alt preot, care, cu ajutorul decanului, ar fi obținut titlurile de lector și, ulterior, de conferențiar.
DNA menționa la acea vreme că, „în demersurile sale infracţionale, în anul 2013, inculpatul Chiriluţă Bogdan-Florin a beneficiat de ajutorul inculpatului Moise Bogdan, în calitate de decan al Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa. Concret, inculpatul Moise Bogdan, având şi calitatea de persoană însărcinată de către Senatul Universităţii Constanţa cu verificarea criteriilor de promovare a candidaţilor, a declarat pe proprie răspundere că inculpatul Chiriluţă Bogdan-Florin îndeplineşte condiţiile respective, ceea ce a condus la consecinţele prezentate mai sus“, se mai arată în documentele procurorilor anticorupție.
Cazul Bogdan Vîlsan, fost șef al Vămii Constanța
Un alt eșec răsunător al DNA în ultimul an de zile este cazul Bogdan Vîlsan, fost șef al Vămii Constanța. Acesta a fost trimis în judecată de procurorii DNA, în urmă cu trei ani, pentru abuz în serviciu, însă a fost achitat de magistrații Tribunalul în timp ce administratorul unei firme, acuzat de fals și evaziune fiscală a fost condamnat la trei ani închisoare, cu suspendare.
În rechizitoriul întocmit în august 2015, procurorii DNA Constanța au arătat următoarea stare de fapt: “ La datele de 23 respectiv 29 decembrie 2011, cu ocazia și sub aparența falsă a efectuării a două operațiuni de aprovizionare a două nave cu cantitatea totală de 74,866 tone motorină, în valoare totală de 80.480,95 USD, inculpații Albescu Ioan Silviu și SC Mad Expert Intl SRL au derulat operațiuni comerciale fără a le înregistra în contabilitatea societății și fără a calcula și declara la termen impozitele și taxele aferente acestor operațiuni, sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată și accizelor pentru produse energetice.
Acest lucru a fost posibil prin schimbarea destinației inițiale a produselor energetice sustrase de sub supraveghere vamală din antrepozitul vamal de depozitare și comercializarea acestora pe piața internă fără plata obligațiilor fiscale, fără a deține atestatul de înregistrare pentru comercializarea produselor energetice. În același context, la aceleași date, cei doi inculpați au folosit în relația cu Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale (DJAOV) Constanța documente vamale de transport și comerciale falsificate, cu scopul de a sustrage de sub supravegherea vamală cantitatea respectivă de motorină.
În aceeași perioadă, inculpatul Vâlsan Bogdan, în calitate de director executiv în cadrul Direcției Județene de Accize și Operațiuni Vamale (DJAOV) Constanța, după ce a fost sesizat cu referatul întocmit de unul dintre subordonații săi și înregistrat la 12.01.2012, din care rezulta că SC Mad Expert Intl SRL folosise în relația cu instituția respectivă mai multe înscrisuri falsificate și sustrăsese de sub supravegherea vamală o cantitate de motorină, nu a îndeplinit niciunul din actele la care era obligat într-o asemenea situație, producând astfel vătămări drepturilor și intereselor legitime ale statului român, concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite pentru cei doi coinculpați.
Potrivit rechizitoriului, inculpații Albescu Ioan Silviu și SC Mad Expert Intl SRL au prejudiciat bugetul statului cu suma totală de 265.356 lei, reprezentând taxă pe valoare adăugată – 90.619 lei, accize la produse energetice datorate în vamă – 114.324 lei și impozit pe profit – 60.413 lei. Până în prezent, deși i s-a solicitat acest lucru, Agenția Națională de Administrare Fiscală nu a comunicat dacă se constituie sau nu parte civilă în prezenta cauză. În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații”.
Cazul Toni Greblă, fostul secretar general al Guvernului
Eșecurile DNA nu i-a lăsat neatinși nici pe demnitarii români. După valul de acuzații ale DNA la adresa sa, Toni Greblă, fostul secretar general al Guvernului Viorica Dăncilă, a fost achitat în vara anului 2019 în dosarul în care fusese cercetat pentru fapte de corupție.
DNA susţinea că, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiilor de senator (2010 – 2013) şi judecător la Curtea Constituţională (2013 – 2015), a pretins şi primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 de euro.
De asemenea, Toni Greblă era acuzat că ar fi primit folosinţa gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648 lei; suma de 1.200 de lei; materiale electorale pentru campania privind alegerile parlamentare din 2012 pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973 lei.
Potrivit DNA, în perioada 2008 – 2012, punctual în legătură cu campaniile electorale din 2008 şi 2012, Greblă a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Ion Bîrcină, în schimbul promisiunii de a interveni şi a determina funcţionari publici să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de Bîrcină.
Totodată, în perioada 2009 – 2015, Toni Greblă ar fi pretins şi primit, direct şi indirect, de la Mihai Prundianu, mai multe foloase necuvenite în cuantum total de 481.276 lei, din care: 360.269 lei reprezentând investiţii în curs consemnate în lista activelor unei societăţi comerciale (un tractor cu remorcă şi marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 de struţi, materiale de tip tâmplărie PVC şi alte materiale de construcţie pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din judeţul Gorj); 121.007 lei, reprezentând cheltuielile salariale pentru şase angajaţi, în perioada 2011 – 2015, pe firma Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la o fermă din Buduhala – Teleşti).
În schimb, Greblă ar fi promis că va interveni şi va determina funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, în folosul firmelor controlate de Prundianu, cu interese în domeniul energiei.
Ce credibilitate mai are DNA?
Achitările pe bandă rulantă din ultima perioadă nu fac altceva decât să confirme eșecul răsunător al instituției aflată, la acea vreme, în subordinea Laurei Codruța Kovesi.
Anunțate cu surle și trâmbițe, marile anchete de corupție, care au inclus și rețineri spectaculoase, cu politicieni și afaceriști arestați preventiv și plimbați prin fața presei cu mâinile încătușate, s-au „fâsâit“ penibil atunci când cazurile cu pricina au ajuns pe masa judecătorilor. Doar că „fâsurile” au reușit să slăbească încrederea într-una dintre cele mai importante instituții din țara asta.
