Aparatul de stat se confruntă cu eterna problemă de iarnă: contractele de deszăpezire. Mai există firme româneşti contractante? Are soluţii noul ministru al Transporturilor, Dan Costescu?
Într-un interviu acordat, vineri, PSnews.ro, demnitarul a precizat că pe site-ul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) sunt disponibile toate contractele pentru deszăpezire, însoţite de datele de contact ale firmelor respective. De asemenea, oficialul a vorbit despre situaţia alarmantă în care s-a ajuns: aproape toate societăţile autohtone care ar putea obţine contracte de deszăpezire au probleme penale sau financiare, în timp ce străinii nu sunt atinşi de astfel de necazuri.
Dan Bucura: Imediat cu venirea dumneavoastră la minister, s-a redeschis o discuție pe care o auzim aproape anual – aceasta a contractelor de deszăpezire. Ați avut totuși noroc din punct de vedere al vremii. Vroiam să discutăm legat de faptul că ați avut o reacție un pic diferită legat de povestea asta. Întotdeauna miniștrii din ultima perioadă erau oarecum supuși presiunii din teritoriu, a celor de la Consilii Județene, care spuneau – avem nevoie urgent, trebuie să facem contractul pe picior, cum le facem? în regim de urgență. Dumneavoastră ați avut o altă abordare: – să analizăm un pic, să punem stop și după aceea să vedem exact cum le facem aceste contracte. Credeți că până acum puteam vorbi de, să spunem, jaf organizat în zona asta, tocmai pentru că se merge ape această stare de necesitate și acest last minute al contractelor în ceea ce privește semnătura lor?
Dan Costescu: Mi-aş menține linia de a nu mă pronunța foarte tare pentru trecut, pentru că nu sunt… n-aş vrea să comentez pe trecut. Abilitățile mele sunt pe partea de a găsi soluții pentru problemele identificate și de a le promova și de a le implementa, practic. Din acest motiv, am constatat starea de fapt, am observat că pentru anumite contracte nu mai pot opri procedura (pentru că ele erau deja în derulare și ar fi însemnat să las rețeaua descoperită pentru o anumită zonă a țării) și atunci singura soluție care a fost – continuarea acestor proceduri, dar cu o transparență maximă. În acest moment, pe site-ul CNADNR sunt publicate toate contractele de deszăpezire cu firmele, cu sumele, cu numărul de telefon al persoanei de contact de la această firmă și asta poate să ne ajute foarte mult. Oricine poate întreba, se poate documenta, atât cu privire la contracte, cât și cu privire la anumire probleme de derulare, atunci când ninge sau când e viscol sau când o zonă este sub zăpadă. Aceasta, bineînțeles, nu reduce în niciun fel responsabilitatea companiei (care este, în continuare, foarte atentă), dar ne dă un nivel de transparență care ar trebui să ne ajute. În afară de situația din acest an, pentru anul următor, colegii de la CNADNR au primit sarcină de a-și găsi un sistem, eventual un sistem de contractare multianuală, în care să fie selectat un grup de firme de la momentul executării citației, și din acest grup de firme, fără a se limita concurența în niciun fel, să se aleagă într-un timp mult mai rapid doar pe baza ofertei financiare foarte repede. Asta ne dă avantajul că nu mai facem preevaluare în fiecare an – tone de documente –; firmele sunt preevaluate, avem o grupă mai mare și în fiecare an ieșim din această procedură de urgență în care ne-ar limita.
Dan Bucura: Domnule ministru, și la deszăpezire, și la construcția de drumuri, nu prea mai sunt firme românești care să facă lucrul acesta. De ce spun asta? Marea majoritate sunt fie cu probleme penale, fie sub control judiciar, fie în diferite alte stadii de genul acesta. Ce se întâmplă, cum vedeți șansa românilor de a mai activi în domeniul acesta? Așteptăm să ne facă străinii drumurile?
Dan Costescu: Nu, cu siguranță nu ar trebui să ajungem în această situație. Ce ați spus se întâmplă nu numai la nivelul construcțiilor sau deszăpezirii în domeniul rutier, dar și în cel feroviar și chiar și la metrou. Dar în toate aceste cazuri constatăm o migrare spre insolvență a firmelor românești. Feroviar, spre exemplu, mai sunt două firme, cred, care pot să activeze. Și situația este și la rutier identică. Este, poate, vina împărțită. A fost și vina statului care nu a oferit o predictibilitate pentru investiții (pentru că aceste investiții și alocarea bugetelor pentru investiții s-au făcut în salturi), dar este și vina acestor firme care, lucrând în salturi, au încercat, poate, să-și securizeze profiturile dintr-o singură lovitură, varianta românească, și atunci, exagerându-se, acolo s-a ajuns la probleme de natură legală și se întâmplă ce se întâmplă cu aceste companii.
Dan Bucura: Totuși, statistic (culmea!), companiile românești au fost mult mai lovite de zona aceasta a penalului decât cele din străinătate. Au fost, oare, străinii mai serioși în ceea ce privește legea din România?
Dan Costescu: Nu aș vedea-o neapărat așa. Poate este și din cauza modului de a contracta. Au fost perioade în care firmele românești au contractat ca anteprenori principali și au subînchiriat la alte firme mai mici sau au folosit doar experiența lor. Acum, s-a schimbat. Practic, firmele românești… Constat, fără prea mare plăcere, că firme românești sunt sub contractori și ele sunt, de fapt, furnizori de forță de muncă ieftină sau de utilaje care nu sunt la cel mai înalt nivel.
