Majoritatea europenilor aprobă răspunsul UE la războiul din Ucraina, relevă în sondat Eurobarometru Flash realizat în toate statele membre ale Uniunii publicat joi.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, aproape opt din zece respondenți (79%) consideră că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, blocul european a dat dovadă de solidaritate, 23 fiind total de acord cu această asumpție, în vreme ce 55% sunt înclinați să fie de acord. La polul opus, 16% nu sunt de acord cu afirmația, procentul fiind distribuit astfel: 12% tind să nu fie de acord, iar 4% o resping cu fermitate. România se situează în media europeană, 78% împărtășind această opinie defalcată astfel:
A. Mai bine de șase din zece europeni (63%) sunt de părere că reacția a fost caraterizat de unitate (15% sunt total de acord, 47% tind să fie de acord), în vreme ce 30% resping această afirmație (22% tind nu sunt de acord cu ea, 8% nu sund de acord). La acest capitol, țara noastră depășește media europeană (70%).
B. De asemenea, aproape șase din zece respondenți (58%), consideră că Uniunea Europeană a reacționat cu rapiditate la războiul din Ucraina (13% total de acord cu asumpția, 45% tind să fie de acord). La celălalt pol, peste o treime dintre europeni (35%) dezaprobă afirmația ( 26% tind să facă acest lucru, în vreme ce 9% o dezaprobă în totalitate). Și pe acest segment România se află peste media UE, cu 64%.
I. Europenii, în favoarea sprijinului ferm pentru Ucraina și poporul său. Care este opinia românilor?
A. Sprijin umanitar
Peste nouă din zece respondenți (93%) aprobă acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război. Cea mai scăzută pondere a respondenților care aprobă acordarea de sprijn umanitar persoanelor care fug din calea războiului a putut fi observată în Belgia, Bulgaria, Ungaria și Slovacia (toate 90%), în vreme ce cele mai ridicate valor au putut fi observate în Malta (99% și Portugalia (98%). În această ultimă categorie se află și România, mai bine de nouă din zece români (93%) îmbrățișând ideea de a oferi sprijin persoanelor afectate de conflictul declanșat de Rusia.
88% dintre europeni sunt de acord cu ideea de a primi în UE persoane care fug din calea războiului, media europeană întâlnindu-se și în țara noastră. Aprobarea primirii refugiaților variază de la 75% în Bulgaria și 77% în Cehia și Slovacia, la 95% în Croația, Finlanda și Malta și 96% în Portugalia.
80% aprobă sprijinul financiar acordat Ucrainei. 66% sunt de acord că „Ucraina ar trebui să adere la UE atunci când este pregătită”, 71% consideră că Ucraina face parte din familia europeană, iar 89% se simt solidari cu cetățenii ucraineni.
B. Sancțiunile împotriva Rusiei
Sprijinul pentru sancțiunile impuse Rusiei în urma atacului său militar împotriva Ucrainei este, de asemenea, foarte ridicat. Marea majoritate a europenilor (80%) aprobă sancțiunile economice împotriva Rusiei, 70% sau mai mult dintre cetățenii din 21 de state membre fiind de acord cu această idee. În două țări membre UE, mai puțin de jumătate dintre respondenți sunt de acord cu măsuri punitive împotriva Rusiei, și anume: Bulgaria (44%) și Cipru (48%). La polul opus al clasamentului se află Finlanda, Polonia și Portugalia, unde se înregistrează valori peste media europeană, între 91-93%, în favoarea sancțiunilor contra Moscovei. În România, puțin peste opt din zece români sprijină această măsură (81%).
79% dintre europeni aprobă sancțiunile împotriva oligarhilor ruși pentru a impune costuri economice și politice clare elitei politice ruse responsabile de invazie, țara noastră aflându-se la acest capitol sub media UE (77%). Procentul variază de la 46% în Cipru, 53% în Grecia și 58% în Bulgaria, la 90% Finlanda și Portugalia și 91% în Polonia.
C. Achiziționarea și furnizarea de echipamente militare Ucrainei
Două treimi dintre europeni (67%) aprobă faptul că UE finanțează achiziționarea și furnizarea de echipamente militare Ucrainei. În plus, 75% consideră că războiul din Ucraina arată că „avem nevoie de o cooperare militară sporită în cadrul UE”.
Pe acest segment de acțiune, există diferențe între statele membre. În timp ce mai mult de opt din zece cetățeni europeni sunt de acord cu această măsură în Finlanda (90%), Estonia (87%), Polonia (86%), Lituania (84%) și Portugalia (83%), doar 30-31% dintre respondenții din Bulgaria și Cipru tind să o sprijine. România se află peste media europeană la acest capitol, cu 71%.
II. Sprijin UE pentru eliminarea dependenței de combustibilii fosili din Rusia
Sondajul arată, de asemenea, un sprijin larg pentru acțiunile UE în domeniul energiei care vizează eliminarea dependenței de combustibilii fosili ruși.
Există un larg consens cu privire la reconstituirea stocurilor de gaze ale UE pentru a evita riscurile de penurie pentru iarna următoare (86%). Această idee se bucură de un sprijin ridicat în Malta (94%), în Portugalia și Letonia (ambele 92%), dar și în România (90%). Cele mai mici procente sunt observate în Suedia (71%) și Danemarca (77%).
În ceea ce privire la adoptarea de către UE a unor măsuri de creștere a eficienței energetice a clădirilor, a transporturilor și a mărfurilor, 85% dintre cetățeni sprijină ideea, în vreme ce 84% dintre cetăețnii UE sunt de părere că este nevoie de urgentarea investițiilor în energiile din surse regenerabile în contextul războiului din Ucraina.
Potrivit sursei citate de caleaeuropeana.ro, 90% dintre europeni sunt de acord că ar trebui luate măsuri la nivel european pentru a limita impactul creșterii prețurilor la energie asupra consumatorilor și a întreprinderilor. 86% dintre respondenții europeni afirmă că creșterea prețurilor la energie are un impact semnificativ asupra puterii lor de cumpărare, valorile variind de la 73% în Suedia și 74% în Finlanda, la 94% în Grecia și 96% în Portugalia, cu România aflată în această ultimă categorie, 91% dintre români simțind că prețurile crescute la energie le-au afectat puterea de cumpărare.
Sondajul Eurobarometru Flash a fost realizat în cele 27 de state membre în perioada 13-20 aprilie 2022. Au fost intervievați online 26 066 de cetățeni ai UE.
