Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate împlinește, în 2016, 25 de ani de prezență în România, ocazie cu care a organizat, în București, în perioada 7-9 septembrie, o dezbatere privind „Viitorul libertății”.
La eveniment au participat reprezentanți ai liberalismului din 15 țări (Germania, Polonia, Serbia, Croația, Georgia, Rusia, Lituania, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă și România), personalități care au avut un dialog extrem de important despre viitorul și perspectivele Europei ca spațiu de expresie al libertăților și democrației.
În cadrul dezbaterii „Europa: Sfârșitul unui vis? Cum să contracarezi declinul Europei? Cum și în ce formă poate Europa să înflorească?”, Fudația Friedrich Naumann pentru Libertate a oferit o perspectivă mai clară asupra efectelor resimțite în cadrul Uniunii Europene de cele trei mari probleme cu care acesta s-a confruntat în ultimii ani: criza financiară, criza refugiaților și rezultatul referendumului din Marea Britanie privind ieșirea acesteia din Uniunea Europeană.
Dezbateriile au avut loc într-un format “open space”, care pune accent nu pe prezentări clasice, ci pe discuții. Această metodologie a con-conferinței le-a oferit posibilitatea tuturor organizațiilor (din regiune și nu numai) care sunt partenere ale Fundației Friedrich Naumann să își lase amprenta asupra viitorului libertății.
CITIȚI ȘI: Prima zi de conferințe „Viitorul libertății”, în format open space
Daniel Kaddik (directorul pentru Europa de Sud-Est al Fundației) a sintetizat, pentru PSnews, principalele concluzii ale participanților la eveniment: “Am văzut că visul Europei nu a murit încă, însă am putea avea nevoie de un restart al unui astfel de vis. Avem nevoie de mai multă comunicare, ne trebuie o comunicare mai bună, pentru că timpurile se schimbă, oamenii se schimbă, iar comunicarea se schimbă în mod radical. Nu putem să continuăm cu același stil de politică pe care l-am făcut în trecut. Am văzut, odată cu Brexit, că nu mai funcționează asta, oamenii încep să fie din ce în ce mai nemulțumiți de stilul politicii din Europa și politica trebuie să reacționeze – ceea ce înseamnă mai multă comunicare, explicații mai bune. În același timp, avem nevoie de mai multă educație și mai multă integrare în Europa, la sfârșitul zilei. Când am vorbit despre piața comună, care nu a fost încă finalizată, când am vorbit despre drepturile și libertățile indivizilor, ca libera circulație a capitalului – acestea au început să fie tot mai des puse sub semnul întrebării, mai ales în țările din vestul Europei, dar și din estul Europei, dacă ne uităm la criza migrației. Așadar, sunt probleme pe care le-am pus, dar sunt și multe alte soluții pe care le-am oferit: mai multă libertate, ceea ce înseamnă mai multă responsabilitate individuală în Europa, ceea ce înseamnă mai multă libertate în schimb, mai multă libertate în antreprenoriat, în educație și, mai ales, mai multă comunicare. De la politică, către oameni”.
CITIȚI ȘI: Daniel Kaddik (FNF), despre viitorul libertății în Europa și în România EXCLUSIV
