Parlamentul European este, încă, fără reacție în cazul scandalului legat de adâncirea canalului Bîstroe, care ar putea afecta toată Delta Dunării. Lucrările făcute de Ucraina sunt împotriva tuturor principiilor promovate de Uniunea Europeană în ultimii ani, care s-a afirmat ca o uniune pregătită să protejeze mediul înconjurător. În Parlamentul European nu a fost nicio discuție, momentan, însă Comisia Europeană va verifica lucrările făcute de Ucraina pe canal.
Victor Negrescu, europarlamentar PSD, a declarat, în exclusivitate pentru PS News, că a cerut clarificări din partea Comisiei Europene și demersul său a impulsionat oficialii europeni în această direcție. Comisia Europeană ar urma să prezinte detalii suplimentare cu situația acestor lucrări și să anunțe public dacă respectivul canal va face parte din rețeaua TEN-T.
„Nu s-a discutat în Parlamentul European. Am solicitat Comisiei Europene să ofere clarificări suplimentare, să ne dea detalii suplimentare cu privire la ce se întâmplă pe canalul Bîstroe, dacă CE a fost sau nu a fost implicată și dacă acest canal urmează să intre în rețeaua TEN-T, rețeaua pentru transport european, și dacă ar urma să beneficieze, în consecință, inclusiv de finanțare europeană. Este un demers care ne permite nouă să avem o claritate mai mare cu privire la aceste demersuri, însă să vedem și în ce măsură Comisia Europeană este dispusă să se implice pentru a se asigura că, pe de o parte, standardele de mediu sunt respectate și, de cealaltă parte, acordul dintre România și Ucraina cu privire la folosirea canalului Bîstroe este respectat și Ucraina beneficiază și de această infrastructură fără să aibă un impact asupra mediului. E primul demers pentru a fi mai clari în această privință și pentru a atrage atenția Comisiei Europene că trebuie să se implice în această situație.
Demersul meu a fost făcut înainte ca Comisia să ofere aceste clarificări, aș putea spune că demersul meu a impulsionat executivul european în această direcție. Urmează să primim un răspuns detaliat, astfel încât să vedem mai departe în ce măsură executivul european va lua atitudine. Ce pot eu însă să vă asigur este că CE va face tot ce poate pentru a proteja Delta Dunării și, în același timp, va oferi tot sprijinul necesar Ucrainei să poată transporta produsele pe care le are de transportat din Ucraina către țările beneficiare. De fapt, interesul României este același: Delta Dunării să fie protejată și, în același timp, suportul oferit Ucrainei să poată fi realizat fără să afecteze pe nimeni și, evident, să nu afecteze țara noastră”, a declarat Victor Negrescu pentru PS News.
De asemenea, europarlamentarul PNL Cristian Bușoi a precizat, pentru PS News, că discuțiile despre canalul Bâstroe sunt la nivelul Comisiei Europene și așteaptă clarificări din partea oficialilor de la Bruxelles.
„Nu s-a discutat încă nimic (n.r. în Parlamentul European), discuția este la nivelul Comisiei Europene. După ce ne lămurim clar ce lucrări se fac acolo, în funcție de rezultat, se poate ridica problema și în PE. Dar deocamdată este prematur și oricum trebuie cerută o dezbatere, aprobată de conferința președinților”, a spus Cristian Bușoi pentru PS News.
Ce ar putea decide Comisia Europeană
Planurile Ucrainei de a transforma canalul Bîstroe sunt vechi de 20 de ani, iar periodic au făcut lucrări pentru adâncirea acestui canal, astfel încât să permită traficul maritim spre Marea Neagră.
Însuși Kievul a recunoscut că Bâstroe a fost adâncit până la 6,5 metri și că va continua aceste lucrări de adâncire în partea ucraineană a Deltei Dunării. „Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, a precizat chiar Ministerul Infrastructurii din Ucraina.
Doar că o colaborare cu „partenerii europeni” înseamnă respectarea mediului înconjurător. Transformarea unui canal pentru trafic maritim afectează Delta Dunării, după cum au arătat specialiștii în domeniu. După ce Comisia Europeană a cerut explicații Kievului pentru această situație, Ministerul Transporturilor din Ucraina a declarat în fața oficialilor europeni că sunt doar lucrări de „dragaj operațional”. Kievul nu a recunoscut în fața Comisiei că a mărit adâncimea canalului Bîstroe.
Scandalul devine mult mai complicat și după ce s-a descoperit că Ucraina vrea să dragheze inclusiv o parte din canalul Chilia, ceea ce iarăși va reprezenta o mare problemă pentru Delta Dunării. Kievul consideră că brațul Chilia este parte a traficului intern al Ucrainei, deși ar trebui administrat împreună cu România.
Nu ar fi pentru prima dată când România și Ucraina se ceartă. În urmă cu mai mulți ani, cele două state au ajuns inclusiv la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga. În 2009, CIJ a decis că Insula Șerpilor – teritoriu ucrainean – era doar o stâncă, nu o insulă cu considera Kievul. Echipa României la CIJ a fost condusă de Bogdan Aurescu, actualul ministru de externe.
De data aceasta, decizia va fi la Comisia Europeană care va trebui să stabilească dacă respectivul canal va deveni parte din rețeaua europeană de transport TEN-T sau lucrările vor fi oprite pentru a proteja mediul înconjurător. Presiunile pe Comisia Europeană vor fi uriașe, mai ales că Ucraina se află în conflict.
