În ultima perioada, liderii noului PNL au precizat că organizarea de alegeri parlamentare anticipate în anul 2015 este o prioritate pentru liberali, la pachet cu un nou cod electoral.
”Opinia noastră nu s-a schimbat, ne dorim alegeri anticipate. Știm că este un lucru care se poate îndeplini extrem de dificil. În afară de asta, știm că este dificil să ajungem la o guvernare legitimă, vom avea o moțiune de cenzură pe care o vom stabili în următoarea ședință după ce programul de guvernare va fi prezentat. În 2015 vom face un efort colectiv pentru a identifica persoane care să reprezinte partidul la alegerile locale și parlamentare. Pentru aceasta am generat două comisii tehnice”, a explicat marți Alina Gorghiu.
PNL a precizat, prin vocea lui Vasile Blaga, că va solicita și schimbarea Codului Electoral: „Solicităm conducerii Camerelor ca acea comisie care se ocupă de Codul Electoral să se întrunească pe 26 ianuarie, pentru a începe discuțiile pe noul Cod Electoral. Noi propunem să abordăm o nouă lege a partidelor politice, o nouă lege a finanțării partidelor politice. De asemenea, propunem ca primarul să fie ales în două tururi de scrutin, la fel și președintele consiliului județean, vrem parlament bicameral, doar că un număr mai mic de parlamentari”, a declarat și Vasile Blaga.
Această dorință a PNL de a fi organizate alegeri anticipate ar fi o idee susținută și de o o parte semnificativă a populației. Conform sociologului Vasile Dâncu, directorul IRES, 42% dintre români își doresc alegeri anticipate în acest an.
Citește și: SONDAJ IRES. Vor fi alegeri anticipate anul acesta? Vasile Dâncu prezintă dorințele electoratului
Totuși, indiferent de ce auzim la televizor în fiecare zi din partea liderilor PNL, alegeri anticipate cu siguranță nu vor fi. Argumentul imbatabil nu este nicidecum legat de vreo potențială instabilitate care ar putea urma în urma unui astfel de demers, ci este legat, exclusiv, de dorința fiecărui parlamentar în parte.
Unul din parlamentarii PNL a explicat pentru PSnews.ro care este argumentul decisiv potrivit căruia românii nu vor vedea alegeri anticipate în anul 2015.
”Noi dacă nu ne încheiem mandatul în 2016, adică să fie unul complet, ne pierdem pensia. Credeți că e vreun parlamentar, chiar și de la PNL, care să voteze și să fie de acord cu alegeri anticipate când știe că își pierde pensia? Plus că foarte mulți dintre parlamentari sunt aproape de ieșirea la pensie, unii suntem la al doilea sau al treilea mandat, iar dacă nu ne ducem mandatul la final, până în 2016, ne pierdem din pensie.
Mai e și chestiunea ca noul cod electoral va cuprinde sigur o prevedere care să stipuleze un număr de maxim 300-350 de parlamentari. Noi în PNL, în cel mai bun caz vom lua cam 40%, ceea ce înseamnă să zicem cam 120-130 de parlamentari. Mulți din actualii parlamentari nu vor mai prinde loc de deputat sau de senator. Deci, cum să votăm pentru anticipate? Nu cred că găsiți mai mult de 20 de parlamentari care să fie de acord cu anticipate”, a marturisit unul din parlamentarii PNL pentru PSnews.ro.
În plus, trebuie amintit că în luna decembrie a anului 2014, parlamentarii, atât din opoziție, cât și de la putere, au inițiat un proiect de lege care prevede revenirea pensiilor parlamentarilor la sumele din luna august 2010.
De altfel, proiectul prevede plata sumelor restante, care ar urma să se facă eşalonat, pe o perioadă de 3 ani.
Proiectul de lege prevede reintroducerea pensiilor speciale pentru parlamentari şi funcţionarii din Parlament, dar şi pentru personalul consular şi diplomatic, al celui din aviaţia civilă sau din cadrul Curţii de Conturi.
Legea privind pensiile speciale pentru aceste categorii a funcţionat până în august 2010, după care pensiile au fost anulate de Guvernul Boc.
Conform legii care a funcţionat până în 2010, dacă un deputat sau un senator a fost parlamentar pentru un singur mandat, cuantumul pensiei era egal cu 40% din valoare indemnizaţiei de parlamentar, care ajunge la 5.000 de lei în fiecare lună. Pentru 2 mandate, procentul creştea la 60%, iar pentru 3 sau mai multe mandate suma era egală cu 80% din indemnizaţie.
Dintre actualii parlamentari, aproximativ 100 au cel puţin 3 mandate şi ar urma să beneficieze de suma maximă a plafonului de pensie. Printre deputaţiiși senatorii cu cele mai multe mandate, se numără Ilie Sârbu, Vasile Blaga, Marton Arpad, Petre Roman, Ioan Oltean, Eugen Nicolicea, Laszlo Borbey, Mădălin Voicu, Ludovic Orban ș.a.
