Disputa apărută în spațiul public cu privire la noul Cod Silvic a stârnit pasiuni din ambele tabere politice importante ale României. PSD acuză PNL că apără interesele austriecilor de la Holzindustrie, în vreme ce PNL îi acuză pe social-democrați că dau drumul la defrișări și că nu protejează pădurea.
Totuși, un argument asupra cărora nu prea se pun de acord și care nu este înțeles de cetățeni, dar nici de politicieni, este cel cu privire la paternitatea acestui Cod Silvic. PSD îi acuză pe liberali că, după ce au lucrat la noua formă a Codului, îl resping pe motive de opoziție. În același timp, PNL spune că PSD bate câmpii și că nu e adevărat, iar Codul pe care l-au susținut ei era altul. Iar realitatea este de partea PNL.
Luând-o cronologic, vom descoperi că în 2013 Codul a fost introdus în Parlament în vremea ministeriatului Luciei Varga. Aceasta a fost o susținătoare ferventă a Codului Silvic, deoarece acesta reprezenta o modalitate prin care să se reducă ilegalitățile și tăierile necontrolate. Propunerea de cod a Luciei Varga a fost până la urmă respinsă de Parlament, după ce în luna iunie 2014 nu a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi adoptat în Camera Deputaţilor.
În luna iulie 2014, ministrul delegat pentru păduri, ape şi schimbări climatice, Doina Pană, spunea că proiectul de lege privind noul Cod Silvic va reintra pe agenda Camerei Deputaţilor în cursul sesiunii de toamnă (adică în septembrie), după ce validarea lui a căzut la vot în primvară.
Însă, forma în care a intrat în dezbaterea parlamentară nu a mai fost aceeași, deoarece, un nou Cod Silvic a fost discutat de parlamentari, după ce 125 de deputați și senatori au semnat o inițiativă legislativă care prevede modificarea Codului Silvic. Această inițiativă a fost înregistrată la Camera Deputatilor cu numărul 436 în data de 17.09.2014, iar la Senat cu numărul L567 în data de 16.09.2014. Un lucru care trebuie subliniat este că, după cum reiese de pe site-ul Camerei Deputaților și al Senatului, printre semnatarii noului Cod se află numai deputați și senatori ai PSD (foto).
În același timp, analizând articolele la care face referire Consiliul Concurenței în punctul de vedere exprimat pentru Președinția României, vom vedea diferențe majore între proiectul de Cod Silvic încărcat în 2013 în luna aprilie pe site-ul Ministerului Mediului și proiectul de Cod Silvic propus în septembrie 2014 de parlamentarii PSD.
1) Articolul 20:
Cum arată în forma PSD trimisă la Președinție:
La articolul 20, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 20. – (1) Amenajamentul silvic se elaborează pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie, cu respectarea normelor tehnice de amenajare. Reglementarea procesului de producţie pentru pădurile de pe proprietăţile cu suprafeţe mai mici de 100 ha, incluse în unităţi de producţie/protecţie constituite în teritoriul aceleiaşi comune, respectiv aceluiaşi oraş sau municipiu, se face la nivel de arboret, cu condiţia asigurării continuităţii la acest nivel, aplicând tratamente adecvate.”
Cum arată forma susținută de PNL pe vremea USL:
La articolul 20, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (8) cu următorul cuprins:
„(8) Amenajamentele silvice şi modificările acestora nu se supun procedurii de evaluare de mediu/evaluării impactului asupra mediului/evaluării adecvate/autorizării de mediu şi nici avizării administratorului sau custodelui ariilor naturale protejate sau siturilor comunitare.
Așadar, în varianta propusă de Lucia Varga și susținută de PNL, articolul 20 alineatul 1 nu se modifică.
2) Articolul 60:
Cum arată în forma PSD trimisă la Președinție:
La articolul 60, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:
„(4) Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică se face potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernului.
(5) În elaborarea regulamentului prevăzut la alin. (4) se au în vedere următoarele principii:
a) valorificarea superioară a masei lemnoase;
b) sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a masei lemnoase;
c) valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestaţi; un operator economic/grup de operatori economici poate cumpăra la licitatie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale I, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat;
d) prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică, necesare încălzirii locuinţelor populaţiei;
e) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase;
f) un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate;
g) asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate publică a statului sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; aceştia au drept de preempţiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preţ şi în condiţii egale de vânzare.”
Cum arată forma susținută de PNL pe vremea USL:
La articolul 60, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin.(4) cu următorul cuprins:
„(4) Exploatarea si valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică se face potrivit Regulamentului de vânzare a masei lemnoase din pădurile proprietate publică, aprobat prin hotarare a Guvernului,”
Astfel, din proiectul de Cod Silvic susținut de PNL în 2013, la articolul 60, criticat de președintele Iohannis și de Consiliul Concurenței, nu este inclus alineatul 5, cel referitor la faptul că un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie.
Așadar, în cazul celor două proiecte sunt o serie de diferențe majore, iar de această dată liberalii chiar spun adevărul atunci când afirmă că proiectul propus de PSD nu este cel susținut în cadrul USL.
Link proiect susținut de ministrul Lucia Varga în 2013
Link proiect propus de PSD în 2014
Răspunsul Consiliului Concurenței către Administrația Prezidențială
Pare ceva de propaganda liberala. Cum adica, PSD-ul sa sustina ce vrea PNL? Fiecare partid isi sustine propriile initiative legislative.