Masura preventiva aplicata Elenei Udrea dupa eliberarea de la Targsor incalca nu mai putin de sase drepturi si libertati fundamentale garantate de Constitutia Romaniei.
Exact in ziua in care Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus inlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu fata de Elena Udrea, CCR a decis ca art. 222 din Codul de procedura penala, privind masura arestului la domiciliu, este neconstitutional.
De aceasta hotarare a CCR poate beneficia atat Elena Udrea, dar si ceilalti inculpati aflati in arest la domiciliu. Astfel, conform unor specialisti consultati de PSnews.ro, Elena Udrea si ceilalti inculpati din diverse dosare aflati in arest la domiciliu ar putea scapa de aceasta masura mai repede decat credeau si sa fie plasati sub control judiciar. Ceea ce le-ar permite sa aiba o libertate mult mai mare, cu exceptia catorva restrictii, precum interdictia de a parasi tara sau interdictia de a parsasi localitatea. Asta intrucat drepturile lor nu pot fi restranse printr-o prevedere neconstitutionala.
Iata comunicatul CCR:
„In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala a decis:
Cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.222 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.
Curtea a constatat ca, prin omisiunea legiuitorului de a reglementa in cuprinsul acestui articol termenul si durata maxima a masurii preventive a arestului la domiciliu luate in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii in prima instanta, sunt incalcate dispozitiile constitutionale cuprinse in art.23 libertatea individuala, art.25 libera circulatie, art.26 – viata intima, familiala si privata, art.39 – libertatea intrunirilor, art.41 – munca si protectia sociala a muncii si, respectiv in art. 53 – restrangerea exercitiului drepturilor sau libertatilor fundamentale”.
Decizia CCR privind neconstitutionalitatea arestului la domiciliu, pronuntata joi 7 mai 2015, intra in vigoare odata cu publicarea in Monitorul Oficial.
La inceputul lunii decembrie 2014, CCR a declarat neconstitutionale alte doua masuri preventive, invocand acelasi motiv, si anume omisiunea legiuitorului de a limita in timp durata acestora. Este vorba despre controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune, reglementate prin dispozitiile art.211-217 din Codul procedura penala.
Imediat dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a pronuntat Decizia nr. 712/04.12.2014, privind neconstitutionalitatea controlului judiciar si a controlului judiciar pe cautiune, procurorul sef al DNA, Laura Codruta Koveti, a intervenit la ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, solicitandu-i acestuia sa faca demersuri legislative prin care sa modifice dispozitiile din Codul de procedura penala referitoare la controlul judiciar/ controlul judiciar pe cautiune si sa reglementeze durata pentru care pot fi dispuse aceste masuri, procedura si durata maxima pentru care pot fi prelungite.
Cinci zile mai tarziu, Guvernul Ponta s-a conformat si a emis o Ordonanta de Urgenta de modificare a Codului de procedura penala in acest sens.
