EXCLUSIV Urmează marea îmbulzeală din PNL? Fenomenul din 2016 care ar putea măcina din temelii partidul

Săptămâna trecută s-a aflat numărul exact de parlamentari pe care îi vom alege în 2016.

Astfel, camera Deputaţilor  va avea 330 de membri, 308 deputaţi urmând să fie aleşi în ţară şi doar patru parlamentari aleşi în Diaspora. Minorităţile naţionale vor avea tot 18 deputați.

Camera Superioară va avea 126 de senatori, iar 2 dintre ei vor reveni Diaspora. De precizat că încă nu există consens privind numărul parlamentarilor de diaspora: PSD vrea şase parlamentari care să reprezinte Diaspora, în timp ce PNL doreşte 12: opt deputaţi şi patru senatori.

Pornind de acest număr nou de parlamentari și corelând cu ultimele sondaje de opinie, PSnews.ro a calculat numărul aproximativ de deputați și de senatori pe care îi vor avea partidele în 2016.

Potrivit ultimelor cifre din sondajele de opinie, în medie, PNL se învârte în jurul cifrei de 40-42%, ceea ce înseamnă dintr-un număr total de 438 de parlamentari (456 numărul total din care se scad cei 18 deputați ai minorităților), că liberalii ar urma să obțină aproximativ 180 de mandate.

PSD, cotat în prezent la 38%, în majoritatea sondajelor de opinie, ar urma să câștige aproximativ 165-170 de mandate de deputați și senatori.

UDMR, la un scor de 6%, vor fi reprezentanți 26 de parlamentari, iar PLR+PC, dacă ar obține 5%, vor avea un număr de aproximativ 22 de deputați și senatori.

Partidul Național Democrat, condus de Fenechiu, într-o alianță cu PSRo, ar putea obține și el 5%, deci vor fi reprezentați de aproximativ 22 de parlamentari.

Având în vedere tot aceleași sondaje de opinie susțin că aproape un sfert din electorat are intenția să voteze partide noi e posibil să asistăm și la surprize. Acum rămâne de văzut dacă PMP, sub atenta coordonare a lui Traian Băsescu, și M10, condus de Monica Macovei, vor reuși să treacă de pragul electoral și să intre în Parlament, cu ajutorul acelui segment de electorat care este dezamăgit de actualele partide politice și au intenția de a vota o formațiune nou apărută.

Dacă această intenție de vot se materializează și românii vor vota partide noi precum PMP sau M10, PNL ar fi principalul perdant, unde cele două partide vor lua din bazinul electoral al liberalilor. Electoratul anti-PSD, anti-Ponta, de care se bucură liberalii în acest moment, ar putea vota fie PMP, care prin vocea lui Traian Băsescu, pare un partid anti-Ponta prin definiție. Aceeași conduită pură anti-Ponta și anti-PSD o are și Monica Macovei și ar putea fi o alternativă de vot la PNL pentru acel segment de electorat care se ghidează după motto-ul ”votez pe oricine care îl atacă pe Ponta.”

Trebuie spus că rezultatul alegerilor parlamentare din 2016 va fi puternic influențat de rezultatele localelor de anul viitor. Așa cum am arătat într-o analiză anterioară, PSD are câteva avantaje mari în fața celor din PNL și pare un partid capabil să câștige localele din 2016, atât apelând la demersuri politice democratice, cât și la acțiuni mai puțin ”ortodoxe”.

Pornind de la acest calcul, potrivit căruia PSD va câștiga localele din 2016, poate nu cu 40%, dar cu 37-38% , fapt destul de probabil, liberalii trebuie să gândească o strategie prin care să încerce să minimalizele efectele avantajelor pe care pesediștii le au.

Care-i trendul din PNL  și cine vrea un loc ”călduț” în Parlament

Discutând de-a lungul timpului cu o serie de lideri locali ai noului PNL, trendul pare să fie unul prin care actualii jupâni politici din județe ar prefera un loc de senator sau de deputat. Motivația este cât se poate de simplă: un salariu ceva mai mare, posibilitatea de a fi mereu la București, încercând să se implice în politica mare și cel mai prețios beneficiu dintre toate: imunitatea parlamentară.

Dacă ești președinte de consiliul județean sau primar, DNA te poate ”calca” în orice moment. În contextul frica de DNA le-a intrat multora în oase, având în vedere că peste 20 de șefii de Consilii Județene și zeci de primari au devenit ”clienți” ai procurorilor și cu siguranță nu vor mai fi în situația de a mai candida la alegerile locale, e destul de greu de crezut că mai sunt atât de mulți aspiranți la funcții la nivel local.

Astfel, trendul și ținta multor lideri locali  ai PNL este de a ajunge într-o funcție de parlamentar, la București.

Așa cum am precizat și mai sus, PNL, dacă își va materializa, la parlamentarele din 2016, intenția de vot de 40%, va câștiga aproximativ 180 de parlamentar (aproximativ 140 de deputați și 40 de senatori).

În prezent noul PNL numără 112 deputați și 61 de senatori. Practic PNL are în prezent un număr de parlamentari aproximativ cu cel pe care, posibil, îl va obține și în 2016.

Din totalul de 173 parlamentari, din prezent, un număr semnificativ nu vor mai ajunge să candideze în 2016 : fie din cauza problemelor penale, fie din cauza faptului că unii au intrat în dizgrațiile actualei conduceri a PNL, fie că în Parlament nu este tocmai așa cum și-au imaginat când au făcut acest pas.

În exlusivitate pentru PSnews.ro, unul dintre vicepreședinții partidului a precizat că s-a agreat ca lista noului PNL la parlamentarele din 2016 să fie alcătuită în mod paritar: jumătate din locurile eligibile vor fi ocupate de vechii liberali, jumătate de vechii pedeliști.

Vechiul PNL și vechiul PDL însumează un număr de 94 președinți de filială (47 de filiale x 2 copreședinți). Într-o proporție covârșitoare, toți acești șefi din județe vor urmări să ocupe un loc de parlamentar în 2016. Pe lângă aceștia, există un număr consistent de ”vip”-uri politice sau actuali parlamentari care au notorietate (dar nu sunt lideri de organizații județene) care vor fi cu siguranță candidați la parlamentarele din 2016. La aceștia li se vor adăuga perdanții localelor din 2016, care vor investi sume de bani considerabile la anul, în campania electorală, și nu vor vrea să rămână ”și cu banii dați, și fără funcții.” De asemenea, nu trebuie uitați și parlamentarii cvasi- anonimi care au venit înspre PNL de la PPDD sau PMP care cu siguranță și-au negociat un loc eligibil pe lista liberalilor la parlamentarele de anul viitor.

Altfel spus, în PNL sunt extrem de mulți doritori să ocupe un loc ”călduț” în Parlament. Estimăm că în vara lui 2016, imediat după alegerile locale, când mai mulți lideri marcanți ai partidului fie vor pierde alegerile, fie nu vor mai candida din varii motive (din cauza noii legi electorale, de frica DNA) în culisele PNL va începe marea îmbulzeală pentru cine va prinde un loc eligibil pe lista liberalilor de la parlamentare. De exemplu, Răducu Filipescu, considerat șeful baronilor din PNL, a anunțat că nu va mai candida în 2016 pentru șefia Consiliului Județean Călărași. Totuși, e greu de crezut că acesta se va retrage din politică sau că va rămâne în afara unei demnități publice și de aceea există o probabilitate ca acesta să își ”rezerve” un loc în Parlament. Același lucru s-ar putea întâmpla și cu vecinul de județ, Vasile Mustățea. Actualul șef al CJ Giurgiu nu va mai candida în 2016 la nivel local, dar conform surselor din PNL va ținti un loc de deputat sau senator. Ciprian Dobre, șeful CJ Mureș, cu siguranță nu va mai reuși să câștige poziția de președinte al acestui consiliu județean și va reveni în rândul Parlamentului. Dobre a triumfat în alegerile în 2012 prin prisma unei candidaturi din partea USL, dar cel mai probabil, la Mureș, UDMR va fi partidul care va da președintele Consiliului Județean.

Într-un astfel de context în care locurile de deputați și senatori vor fi probabil prea puține pentru numărul prea mare de doritori și astfel vom asista la marea îmbulzeală din PNL pentru scaunele din Parlament.