Daniel Fenechiu – vicepreședintele Comisiei juridice din Senat – a oferit luni o declarație pentru PSnews.ro, în care a evidențiat riscul imens la care s-ar fie expus președintele Klaus Iohannis în ipoteza în care acesta ar fi refuzat numirea lui Felix Bănilă în postul de procuror-șef al DIICOT.
CITIȚI ȘI: Amănuntul ce poate DINAMITA mandatul lui Felix Bănilă la conducerea DIICOT încă de la început
Încă de la început, l-am confruntat pe parlamentarul PNL cu informația conform căreia Bănilă ar fi contestat de nu mai puțin de 154 de procurori anti-mafia, care i-ar fi cerut președintelui Klaus Iohannis să nu îl numească pe magistratul băcăuan la conducerea parchetului din Calea Griviței.
În replică, senatorul jurist a atras atenția că așa ceva este irelevant, întrucât magistrații sunt numiți, nu aleși (ca politicienii, de pildă). În altă ordine de idei: Daniel Fenechiu și-a exprimat îndoiala cu privire la trecutul profesional al lui Felix Bănilă, în condițiile în care acesta nu a deținut vreodată o funcție de conducere, fiind până acum un simplu procuror dintr-un parchet de tribunal.
„Pe de o parte, în magistratură, de regulă, nu funcționează sistemul alegerii (ca în politică, de exemplu). Deci din punctul acesta de vedere, pentru mine este irelevant faptul că trei pătrimi dintre procurorii de la DIICOT s-au opus și doar o pătrime au fost de acord.
Pe de altă parte, evident că am și eu îndoielile mele referitoare la capabilitatea domnului Bănilă de a conduce o instituție de talia DIICOT-ului. Să nu uităm că domnul Bănilă vine de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, unde n-a avut vreo funcție spectaculoasă – n-a fost șef. Așadar, nu știu dacă are experiența managerială necesară. Iar ca valoare profesională, din nou nu pot face discuții. Aș putea doar să mă orientez după ce spune lumea de acolo despre domnia sa”, a punctat senatorul liberal de Bacău.
Partea cea mai importantă a discuției a fost cea în care Daniel Fenechiu a atras atenția că în cazul în care Klaus Iohannis ar fi refuzat numirea lui Felix Bănilă, președintele s-ar fi trezit cu o nouă sesizare la Curtea Conastituțională a României (CCR), ceea ce i-ar fi afectat șansele de a fi reales în 2019.
„Președintele Iohannis avea de ales între a da curs solicitării unui număr de magistrați și a evalua domnia sa competențele profesionale și manageriale ale domnului Bănilă, însă Curtea Constituțională – prin două decizii – a stabilit că în materie de procurori, cam totul intră în atribuțiile ministrului Justiției, președintele fiind doar un soi de secretar mai calificat, care nu face altceva decât să semneze tot ce-i propune ministrul Justiției. Și cred că în această cheie, președintele nu și-a dorit să refuze semnarea – mai ales din perspectiva viitorului legilor justiției, a Comisiei de la Veneția și a unor lucruri care urmează să se întâmple în scurt timp.
Dacă președintele ar fi refuzat să-l numească, ne puteam trezi cu o situație incertă – de exemplu: cu o nouă solicitare a ministrului Justiției către CCR și riscam ca președintele să iasă extrem de rău din această confruntare, pentru că mă tem că deja Curtea Constituțională a României și-a făcut o practică. Cred că președintele va fi extrem de prudent până în momentul în care se va regla forma finală a legilor justiției, va apărea forma finală a opiniei Comisiei de la Veneția și vom vedea cum mergem.
Mai precis: refuzând această propunere, președintele risca să intre într-un nou conflict juridic de natură constituțională. Risca să existe o a doua hotărâre a Curții împotriva președintelui, pe care președintele nu cred că și-o putea permite în aceste momente.
Oricum: lucrul cel mai important este că acum toți pot înțelege ce înseamnă politizarea justiției. În momentul în care mergem pe noua formulă a legilor justiției – în care președintele nu poate refuza o propunere a ministrului de resort -, e cât se poate de clar că ministrul politic al Justiției poate numi pe oricine, fără ca președintele să se poată opune. Și eu cred că președintele a făcut acest gest ca să se vadă cât se poate de clar ce înseamnă politizarea justiției.
În momentul în care majoritatea parlamentară – prin CCR – te obligă să faci diverse lucruri pe care nu vrei să le faci, atunci senzația pentru public nu e una bună. Adică omul pe care vrei să-l votezi ca să se bată cu actuala majoritate pentru independența justiției și pentru toate principiile pentru care îl apreciezi ajunge să fie înfrânt a doua oară, încrederea începe să se atenueze. Și nu este nu semnal foarte bun, în contextul în care la anul avem alegeri prezidențiale. Deci președintele trebuie să se gândească foarte bine și la acest lucru!” a subliniat Fenechiu.
Celălalt subiect discutat cu senatorul jurist s-a referit la singurul nume care s-a înscris până acum în cursa pentru șefia DNA: Florentina Mirică, o procuroare cunoscută – de exemplu – pentru faptul că ar fi deconspirat numele unui martor sub acoperire din dosarul Gabriel Oprea-DIPI, că ar fi folosit martori necredibili în speța medicului Mohamad Yassin (între timp achitat definitiv), precum și că ar fi interceptat martori protejați. Totodată, presa a relatat despre scurgerea în mass media a unor informații din ancheta CNAS înainte ca dosarul să ajungă pe masa judecătorilor – cauză instrumentată tot de Mirică.
Deși Daniel Fenechiu s-a referit să comenteze aceste scandaluri legate de numele Florentinei Mirică, avocatul a vorbit despre fondul problemei: acela că situația de la DNA este una cu două tăișuri. Astfel, pe de o parte există avantajul că Mirică provine din interiorul parchetului și îl cunoaște foarte bine, iar pe de altă parte un procuror venit din exterior nu ar fi vulnerabil în fața unor eventuale acuzații de acțiuni neortodoxe în diverse cauze instrumentate de parchetul respectiv. În acest sens, Fenechiu a dat exemplul lui Bănilă de la DIICOT.
„Eu o cunosc personal pe doamna Mirică de pe vremea când era procuror la Buftea. Niciodată în viață nu m-am apucat să evaluez procurorii pe alte criterii decât unele certe. Doamna Mirică este unul dintre șefii de secție din DNA (celebra secție pentru magistrați) și fără îndoială poziția domniei sale în magistratura românească este una în directă legătură cu faptul că ea conducea acea secție care ancheta magistrați. Din punctul acesta de vedere, toți magistrații în activitatea lor pot să mai greșească. Atâta vreme cât Inspecția Judiciară și CSM-ul nu au sancționat-o pentru niște lucruri vehiculate în presă, logica cere să fiu circumspect și să merg pe varianta că atâta timp cât nu e sancționată, rezultă că nu e vinovată. Așa funcționează lucrurile în statul de drept – motiv pentru care îi acord prezumția de nevinovăție.
În ceea ce privește faptul că domnia sa candidează, cred că este o replică a procurorilor din DNA care nu-și doresc să se ajungă ca la DIICOT – să le fie impus cineva dintr-o altă structură. Înțeleg din presă că se vor înscrie și alții (domnii Marius Iacob și Claudiu Dumitrescu, doamna Anca Jurma) – măcar pentru a păstra șefia DNA-ului în ograda proprie, pentru un procuror care s-a format în DNA și cunoaște foarte bine realitățile interne.
DNA-ul fiind într-o situație în care foarte mulți lovesc în acest parchet, într-o anumită abordare poate că ar fi mai bine ca noul șef să vină de afară, pentru că ar avea un nou tip de autoritate, n-ar putea fi atacat pentru că a fost părtaș la numite lucruri contestate… Pe de altă parte, constatăm că din afară nimeni nu se îngrămădește să se ducă acolo. Înțeleg că azi e ultima zi și că singurul înscris oficial e doamna Mirică.
Eu merg pe varianta că omul sfințește locul, dar regulile se fac pentru funcții, nu pentru persoane. Sper din toată inima ca indiferent cine va fi noul procuror-șef al DNA, lucrurile să se așeze și să nu mai avem un DNA care să fie un subiect de controverse. Deci sper să fie un procuror echilibrat: care să știe să-și facă foarte bine treaba și care să fie suficient de diplomat pentru vremurile grele care vin pentru DNA”, a încheiat PNL-istul.
