Florin Cîțu, președintele Partidului Național Liberal (PNL), a făcut un anunț surprinzător, marți, în ședința liberalilor. Acesta a anunțat că sunt discuții avansate cu PSD pentru comasarea alegerilor parlamentare și locale din 2024, au precizat surse politice pentru PS News.
Oficial, motivul ar fi că sunt prea multe runde de alegeri și ar fi prea costisitor, însă, neoficial, liderii celor două formațiuni politice vor să se asigure că vor rămâne cele mai mari partide și după 2024 printr-o mobilizare puternică la urne.
Problema e că CCR a respins în 2012 o lege care prevedea comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale.
La acel moment, Curtea Constituțională a respins o lege adoptată în decembrie 2011 prin asumarea răspunderii în Parlament de către guvernul Boc și atacată la CCR de USL. Legea prevedea organizarea concomitentă a celor două tipuri de alegeri, motivul invocat fiind nevoia unor economii la bugetul vlăguit de criza economică.
Curtea Constiuțională a respins însă argumentația guvernului și a declarat legea neconstituțională, invocând trei argumente principale:
– legea modifică procedura de desfășurare a alegerilor cu mai puțin de un an înainte de scrutin, ceea ce poate crea dificultăți autorităților
– legea determină dificultăți în exercitarea dreptului constituțional la vot (alegerile comasate presupun exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot: Senat, Camera Deputaților, primărie, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean)
– legea restrânge dreptul constituțional de a fi ales (legea contestată prevedea că o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator)
”Pentru considerentele arătate, Curtea constată că legea criticată încalcă, în ansamblul său, dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privitoare la obligația de respectare a Constituției, a supremației sale și a legilor și ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, interpretate în concordanță cu prevederile art. 21 alin. (3) din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în această materie”, se arăta în decizia Curții Constituționale publicate în Monitorul Oficial din 3 februarie 2012.
Revenim cu detalii
