Curtea de Justiție a UE respinge în integralitate contestațiile Poloniei și Ungariei privind condiționarea banilor europeni de respectarea statului de drept. Prin urmare, Comisia Europeană poate întrerupe finanțarea către statele membre care încalcă principiile statului de drept, se arată într-o decizie a instanței supreme a UE, publicată miercuri, 16 februarie.
La 16 decembrie 2020, Parlamentul și Consiliul au adoptat un regulament care instituie un regim de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru. Pentru realizarea acestui obiectiv, regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei, măsuri de protecție precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget.
Ungaria și Polonia au introdus fiecare câte o acțiune în fața Curții de Justiție solicitând anularea acestui regulament. Ele își întemeiază acțiunile lor pe absența unui temei juridic adecvat în Tratatele UE și FUE, pe o eludare a procedurii prevăzute la articolul 7 TUE, pe o depășire a competențelor Uniunii și pe o încălcare a principiului securității juridice.
Ambele țări sunt beneficiari importanți ai fondurilor UE și se temeau că Comisia Europeană va folosi sancțiunile împotriva lor, după ce au fost acuzate că au subminat standardele democratice, cum ar fi independența justiției.
Curtea constată că procedura instituită prin regulament nu eludează procedura prevăzută la articolul 7 TUE și respectă limitele competențelor atribuite Uniunii. Astfel, procedura prevăzută la articolul 7 TUE are ca finalitate să permită Consiliului să sancționeze încălcări grave și persistente ale fiecăreia dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea și care definesc identitatea sa, în scopul, printre altele, de a obliga statul membru în cauză să pună capăt acestor încălcări. În schimb, regulamentul vizează protejarea bugetului Uniunii, și aceasta numai în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru care afectează sau riscă în mod grav să afecteze buna execuție a acestui buget. În consecință, așa-numita procedură a articolului 7 TUE și cea instituită prin regulament urmăresc scopuri diferite, iar fiecare dintre ele are un obiect care este în mod clar distinct.
În plus, dat fiind că regulamentul nu permite Comisiei și Consiliului să examineze decât situații și comportamente care sunt imputabile autorităților unui stat membru și care sunt relevante pentru buna execuție a bugetului Uniunii, puterile conferite acestor instituții prin acest regulament nu depășesc limitele competențelor atribuite Uniunii.
În al treilea rând, în ceea ce privește argumentul Ungariei și al Poloniei întemeiat pe o încălcare a principiului securității juridice, în special prin aceea că regulamentul nu ar defini noțiunea de „stat de drept” și nici principiile sale, Curtea subliniază că principiile care figurează în regulament, ca elemente constitutive ale acestei noțiuni, au fost pe larg dezvoltate în jurisprudența sa, că aceste principii au ca sursă valorile comune recunoscute și aplicate și de statele membre în propriile ordini juridice și că acestea decurg din noțiunea de „stat de drept” pe care statele membre o împărtășesc și la care aderă, ca valoare comună tradițiilor lor constituționale. În consecință, Curtea consideră că statele membre sunt în măsură să determine cu suficientă precizie conținutul esențial, precum și cerințele care decurg din fiecare dintre aceste principii.
De luni de zile, Parlamentul European – care aprobă bugetele multianuale ale UE – a îndemnat Comisia să taie imediat aceste fonduri.
Acesta afirmă că țările au depășit de mult pragul la care ar trebui lansat mecanismul. Legislativul a lansat chiar și propriile proceduri legale împotriva Comisiei, acuzând-o de nepăsare.
Cu toate acestea, executivul UE, care se teme că ar putea face obiectul unor contestații juridice, a preferat să construiască treptat un caz sperând că va fi inatacabil.
În noiembrie, Comisia Europeană a trimis scrisori oficiale Varșoviei și Budapestei, subliniind ceea ce consideră a fi deficiențe democratice.
În cazul Poloniei, Bruxelles-ul critică reformele judiciare despre care susține că subminează independența judecătorilor și refuzul Varșoviei de a accepta supremația legislației UE asupra legislației poloneze.
De altfel, menționăm că Executivul european nu a aprobat încă planul polonez din cauza disputei legate de statul de drept. În cadrul Fondului de redresare al UE, Polonia ar putea primi aproximativ 58,1 miliarde de euro, dintre care 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 34,2 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
În ceea ce privește Ungaria, Comisia menționează preocupări legate de emiterea de contracte publice, conflicte de interese și cheltuirea coruptă a fondurilor europene.
Deși mecanismul este în vigoare de la începutul anului 2021, La cererea țărilor UE, Bruxelles a fost de acord să aștepte hotărârea înainte de a lua o decizie finală cu privire la tăierea plăților către țări precum Polonia și Ungaria, care se confruntă de mult timp cu liderii UE din cauza acuzațiilor de regres democratic. Acum, cu hotărârea în favoarea sa, Bruxelles-ul se va confrunta cu o presiune și mai mare pentru a acționa.
Întârzierea fusese convenită cu Ungaria și Polonia în 2020 ca o concesie la momentul respectiv pentru a se ajunge urgent la un acord cu privire la bugetul multianual al UE.
În orice caz, Comisia ar avea nevoie de voturile majorității statelor membre pentru a aproba utilizarea mecanismului prin vot cu majoritate calificată.
De altfel, în hotărâre CJUE se precizează că, în ceea ce privește temeiul juridic al regulamentului, procedura prevăzută de regulament nu poate fi inițiată decât în cazul în care există motive rezonabile să se considere nu numai că într-un stat membru au loc încălcări ale principiilor statului de drept, ci mai ales că aceste încălcări afectează sau riscă în mod grav să afecteze, în mod suficient de direct, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecția intereselor financiare ale acesteia. În plus, măsurile care pot fi adoptate în temeiul regulamentului privesc exclusiv execuția bugetului Uniunii și sunt toate de natură să limiteze finanțările care au ca sursă acest buget în funcție de impactul asupra acestuia al unei astfel de afectări sau al unui astfel de risc grav.
Prin urmare, regulamentul urmărește să protejeze bugetul Uniunii împotriva unor afectări care decurg în mod suficient de direct din încălcări ale principiilor statului de drept, iar nu să sancționeze, în sine, asemenea încălcări.
