Fostul Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu, precizări esențiale în contextul declarării stării de urgență. Ce trebuie să știm

În exclusivitate pentru PSnews.ro, fostul Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu, a explicat efectele decretării stării de urgență în România. Constituționalistul a precizat ca s-a creat o întreagă isterie printre români după anunțul făcut de președintele Klaus Iohannis, însă o mare parte dintre aceștia au confundat starea de urgență cu starea de asediu.

Potrivit lui Gheorghe Iancu, art. 93 din Constituție specifică faptul că starea de urgență este coordonată de Ministerul de Interne, iar starea de asediu este coordonată de Ministerul Apărării Naționale, cele două impunând măsuri total diferite.

„Dacă luați art 20 o să vedeți că efectuează razii, astea sunt mi mult pentru starea de asediu, nu pentru starea de urgență. Armata nu o să preia conducerea țării, măsura se impune la starea de asediu, nu la starea de urgență”, spune acesta.

„În art 93 din Constituție este prinsă, atât starea de urgență- care este coordonată de Ministerul de Interne, cât și starea de asediu – care este coordonată de Ministerul Apărării Naționale. Pentru cele două stări, aplicându-se acest art 93 din Constituție, este OUG 1/1999, doar că în articolul 20 din această ordonanță sunt amestecate atribuțiile și oamenii pot interpreta starea de urgență diferit.

Asigurarea pazei militare este o chestiune de siguranță de națională, dar nu se impune acum de către președintele, și care scrie în Ar 93 că e „stare de urgență”. Sunt amestecate atribuțiile și creează o anumită confuzie printre oameni. Dacă luați art 20 o să vedeți că efectuează razii, astea sunt mi mult pentru starea de asediu, nu pentru starea de urgență. Armata nu o să preia conducerea țării, măsura se impune la starea de asediu, nu la starea de urgență”, a declarat Gheorghe Iancu pentru PSnews.ro

Fostul Avocat al Poporului a precizat că, potrivit art 20 din OUG 1/1999, se pot închide orașe. „Am înțeles din declarațiile președintelui și cele ale premierului că nu este vorba de așa ceva”, spune Ghoerghe Iancu.

„Ar trebui modificată această OUG prin care să se diferențieze clar sarea de urgență de starea de asediu. La starea de urgență măsurile nu sunt atât de drastice precum la instalarea stării de asediu. Nici nu se pune problema de așa ceva acum. Rechizițiile probabil că o să intre și în acest decret al președintelui, dar nu rechiziții în sensul să îți ia casa, ci în sensul ocupării spațiilor de hoteluri, nefolosite, ce pot fi amenajate foarte ușor. Asist de vreo săptămână la un balamuc pe care nu îl înțeleg. N-are nicio legătură starea de asediu cu starea de urgență. Starea de asediu este stare de război, e cu totul altceva. Cealaltă stare poate fi de la sănătate, inundații ș.a.m.d

Art 20 spune că se pot închide orașe, dar nu cred că se mai face treaba aceasta. Am înțeles din declarațiile președintelui și cele ale premierului că nu este vorba de așa ceva. Libera circulație, alături de alte  3 libertăți sunt reglementate la nivelul UE: libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor și a persoanelor. Acestea nu se pot lua. În stare de asediu e altceva”, a mai precizat acesta.

Iată ce spune articolul 93 din Constituție, sub titlul „Măsuri excepţionale”

ARTICOLUL 93
(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora

După cum se poate observa, textul constitutional precizează că instituirea, de către şeful statului, a stării de asediu sau de urgenţă se face „potrivit legii”. Despre ce „lege” este vorba, în acest caz?

Concret, vorbim despre ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999 „privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă”. Acest act normativ a stat, de altfel, la baza singurului moment din istoria modernă a României, când pe întreg teritoriul ţării a fost instituită, în ianuarie 1999, starea de urgenţă.

Dar ce înseamnă, practic, „starea de urgenţă?”. O definiţie a expresiei o putem afla încă din primul articol al OUG 1/1999.

Articolul 1.

Starea de asediu și starea de urgență privesc situații de criză ce impun măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și securității naționale, a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.

Cheia, în acest caz, care poate reprezenta pretextul instituirii stării de urgenţă, stă în expresia „prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre”.

De asemenea, articolul 3 al legii, vine cu detalii suplimentare, în care se precizează că starea de urgenţă se aplică dacă se constată „iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.

Totodată, la articolul 4, se precizează că, într-o astfel de situaţie, „exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale”.

Acest lucru poate însemna, de pildă, interzicerea manifestărilor, a adunărilor publice, chestiuni care, oricum, au fost deja luate de guvern în scopul evitării răspândirii coronavirusului.

Mai trebuie ştiut că legea acordă, într-o astfel de situaţie, puteri sporite ministrului de Interne (în cazul decretării stării de urgenţă), şi celui al Apărării (în cazul stării de asediu) care devin, în anumite situaţii punctuale, un soi de „super-premieri”.

Articolul 18

În cazul instituirii stării de urgență în temeiul art. 3 lit. a), coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine Ministerului Administrației și Internelor.

Practic, într-o astfel de situaţie, ministrul de Interne devine un soi de „al doilea om în stat”, care poate emite ordine şi ordonanţe militare, când starea de urgență a fost instituită pe întregul teritoriu al țării.

România a intrat în stare de urgență

Amintim că președintele Klaus Iohannis a anunțat, sâmbătă, că a decis să decreteze starea de urgență în România începând de luni, pentru a permite o luptă mai eficientă cu epidemia de coronavirus.

Anunțul a fost făcut la depunerea jurământului noului guvern condus de Ludovic Orban, care a avut loc în condiții speciale. Guvernul a fost învestit sâmbătă de Parlament, printr-o procedură urgentată.