UPDATE 14:57
Sindicatele din Educaţie au protestat miercuri în Piața Victoriei din București, în fața Guvernului, nemulțumite de salariile prea mici și de planurile coaliției PSD-PNL-UDMR de a le menține veniturile la nivelul anului trecut. De asemenea, sindicaliștii din educației au anunțat un marș de protest în data de 10 mai.
Au fost două zile consecutive de proteste, organizate de sindicatele din Educație, care au invocat salariile prea mici, dar și intenția Guvernului de a plafona cheltuielile de personal la nivelul anului 2022.
Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
UPDATE 12:15
Preşedinte Federaţiei Sindicatelor “Spiru Haret”, Marius Nistor, a afirmat că sub doi la sută din tinerii bine pregătiţi aleg să intre în învăţământ, menţionând că ajung în acest domeniu unii care sunt departe de cerinţele pe care le au beneficiarii. Nistor a mai declarat că deşi ai avea vocaţie pentru învăţământ, de ce ai intra într-un sistem în care eşti permanent o ţintă.
Marius Nistor a declarat miercuri, la Prima News, că politicienii transmit că nu investesc în educaţie deoarece nu sunt rezultate de calitate.
“Singurele soluţii pe care ni le dau politicienii sunt următoarele: nu investim în educaţie pentru că nu avem rezultate de calitate, pentru că dascălii sunt prea conservatori şi în mintea unor poate ar fi cazul să dăm 100.000 de profesori afară ca să aducem 100.000 de profesori noi care să gândească într-un stil mai progresist, mai modern, să fie adaptaţi la realităţile momentului”, a afirmat Marius Nistor.
El a precizat că nu doreşte să se ajungă la greva generală.
“Nu ne dorim o grevă de proporţii, categoric ţinem cont de elevii noştri şi, să nu fim ipocriţi, au mai fost greve generale în învăţământ de mare amploare, a fost o grevă în perioada Tăriceanu, de trei săptămâni, a fost o grevă în perioada domnului Marga, de o lună, iar elevii nu au pierdut absolut nimic. (…) Ne gândim la copii, am recuperat în permanenţă astfel încât ei să nu fie afectaţi. Şi poate un semnal ar fi că sunt organizaţii de elevii care sunt alături de noi şi care ne susţin la aceste acţiuni de protest. Lucrurile pentru care ne batem noi sunt şi în interesul copiilor”, a explicat preşedinte Federaţiei Sindicatelor “Spiru Haret”.
El a mai precizat că dacă există cadre didactice care nu îşi fac datoria, acestea pot fi eliminate din sistem.
“Ştiu că unii spun că sunt cadre didactice care nu-şi fac datoria şi nu pot fi eliminate din sistem. Şi vă spun că pot fi eliminate din sistem, dar pentru acest lucru nu ar trebui să respectăm legislaţia în vigoare, ar trebui să respectăm regulamentele pe care le avem la dispoziţie, ar trebui ca inspecţia şcolară să îşi facă datoria, directorul să fie director, inspectorul să fie inspector şi atunci o să vedem că nu există niciun fel de problemă. Cred că este mai simplu pentru unii să meargă pe ideea desfiinţării titularizării în sistem. (…) Dacă există cadru didactic care nu îşi face datoria, ce anume face şeful de catedră, că are un şef de catedră, are un profesor care coordonează catedra respectivă, are un director de unitate de învăţământ, care la rândul lui are ceva obligaţii vizavi de intrarea în asistenţă la ore? Nu desfiinţezi titularizarea doar pentru că unii nu reacţionează aşa cum ar trebui şi atunci când ar trebui”, a mai transmis Marius Nistor.
El a precizat că tinerii bine pregătiţi nu aleg să meargă în învăţământ.
“Avem un deficit de resursă umană. Câţi tineri bine pregătiţi îşi aleg această profesie? Sub doi la sută şi, fără supărare, unii care intră în sistem sunt departe de cerinţele pe care le au beneficiarii primari şi secundari. Asta este realitatea. Unde sunt colegii cu vocaţie? Chiar dacă ai avea vocaţie, de ce ar trebui să vii într-un sistem în care eşti permanent o ţintă? Nu e vorba numai despre salarizare. Este vorba de statutul meu ca şi cadru didactic. La un moment dat, pot să fiu foarte bine pregătit profesional, dar autoritatea mea nu este dată numai de buna pregătire profesională. Este vorba de statutul pe care îl am în societate”, a mai afirmat Marius Nistor.
UPDATE 12:14
Federaţia Solidaritatea Sanitară afirmă, miercuri, că deficitul de personal din sistem depăşeşte 40.000 de salariaţi, iar veniturile au scăzut, iar blocarea angajărilor şi îngheţarea salariilor ar fi ”reţeta sigură pentru relansarea la nivelul maxim a migraţiei profesioniştilor din sectorul public de sănătate”. Sindicaliştii cer Guvernului ca Sănătatea să fie exceptată de la aceste măsuri, lucru confirmat de premierul Nicolae Ciucă, miercuri, în debutul şedinţei de Guvern.
”În condiţiile în care sistemul public de sănătate înregistrează la ora actuală un deficit de personal de peste 40.000 de angajaţi, iar salariile reale ale angajaţilor din sănătate au scăzut cu peste 30%, Guvernul intenţionează să adopte o Ordonanţă de Urgenţă prin care ar bloca angajările (inclusiv cele din sectorul public de sănătate) şi posibilitatea creşterii salariilor. Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului să excepteze sectorul sanitar de la cele două măsuri intenţionate prin Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare: blocarea angajărilor şi blocarea creşterilor salariale”, au transmis, miercuri, sindicaliştii din Sănătate.
Solidaritatea Sanitară atrage atenţia că ”adoptarea acestor măsuri ar constitui reţeta sigură pentru relansarea la nivelul maxim a migraţiei profesioniştilor din sectorul public de sănătate”.
Sindicaliştii au realizat o analiză a impactului real pe care cele două măsuri le-ar avea asupra sistemului sanitar:
Blocarea angajărilor
”Adoptarea prin OUG a măsurii de blocare a angajărilor ar avea drept efect lipsirea spitalelor publice de personalul necesar”, au transmis sindicaliştii.
Potrivit acestora, pe baza datelor din raportările spitalelor publice, deficitul de personal este la ora actuală de 18,28%, acesta echivalând cu lipsa a cca. 40.658 de angajaţi.
”Deficitul de personal este chiar mai mare decât la începutul pandemiei, în anul 2019 acesta fiind de 17,74%. Foarte grav este că în unele cazuri deficitul de personal indică de fapt că numărul de angajaţi este sub normativul minim de personal.
Ponderea deficitului de personal este unul dintre indicatorii măsurii în care sunt afectate atât calitatea serviciilor medicale acordate pacienţilor, cât şi calitatea vieţii profesionale a angajaţilor, experienţa unei intervenţii similare petrecută în perioada 2009-2015 oferindu-ne o lecţie importantă”, a mai transmis Solidaritatea Sanitară.
Potrivit sindicaliştilor, în cazul angajaţilor deficitul de personal determină o creştere suplimentară a sarcinilor de serviciu pentru angajaţii existenţi, contribuind la epuizarea profesională.
”Deficitul actual de personal a determinat deja imposibilitatea luării zilelor libere şi a efectuării concediului de odihnă în cazul multor angajaţi, blocarea posturilor urmând să accentueze dramatic acest fenomen. Este relevant şi faptul că în multe cazuri angajaţii nu şi-au efectuat nici măcar zile de concediu din perioada pandemiei (când a fost suspendată obligativitatea acordării acestora).
Supraîncărcarea cu sarcini de serviciu şi imposibilitatea recuperării capacităţii de muncă prin intermediul zilelor libere şi a celor de concediu, determină epuizarea profesională, aceasta fiind una dintre cauzele esenţiale ale migraţiei”, au mai transmis sindicaliştii.
Blocarea creşterilor salariale
”O măsură ce s-a dovedit foarte eficientă în combaterea migraţiei profesioniştilor din sănătate s-a dovedit a fi creşterile salariale din perioada 2015-2018 pentru personalul medical. Problema este că eficienţa acestei măsuri a fost însă continuu erodată de inflaţie, aceasta determinând o scădere continuă a salariilor reale (a puterii de cumpărare a salariilor)”, a mai transmis Federaţia.
Potrivit organizaţiei, în condiţiile în care nivelul cumulat al inflaţiei din anul 2018 până în prezent este de cel puţin 30%, personalul din sănătate a suferit o reducere proporţională a salariilor reale.
”Consecinţele sunt unele semnificative, blocarea creşterilor salariale riscând să le accentueze în mod dramatic”, au mai precizat sindicaliştii.
Potrivit acestora, eventualele măsuri de blocare a angajărilor şi îngheţare a salariilor, ”sunt suficiente pentru a justifica greva împotriva politicii sociale şi economice a Guvernului”.
”Federaţia „Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului ca blocarea angajărilor să nu fie aplicabilă sectorului public de sănătate. Suplimentar, solicităm adoptarea şi aplicarea proiectului de lege a salarizării privind angajaţii din sănătate, elaborat împreună cu partenerii sociali, având în vedere că acest proiect ar permite unele creşteri ale salariilor reale, unele dintre ele urmând să fie făcute pe baza unor surse extra-bugetare (veniturile spitalelor)”, au mai transmis sindicaliştii.
Sindicaliştii din Educaţie vor continua miercuri protestele, prin pichetarea sediului Guvernului timp de o oră, nemulţumiţi de salarizarea din sistem, dar şi de intenţiile Executivului de a plafona cheltuielile de personal la nivelul anului 2022, cu impact negativ suplimentar pentru angajaţii din învăţământ.
În timpul pichetului organizat marţi, în intervalul 12:00 – 13:00, sindicaliştii au depus, la Guvern, un material legat de proiectul de Ordonanţă privind eficientizarea cheltuielilor bugetare.
De asemenea, sindicaliştii au mai anunţat că în data de 10 mai va fi organizat un marş de protest.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” au demarat referendumul pentru strângerea de semnături în vederea declanşării grevei generale.
„Hotărârea de a apela la această formă extremă de protest este cu atât mai justificată cu cât, prin proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care urmează să fie discutat în Coaliţia de Guvernare, Executivul intenţionează să ia decizii cu impact negativ suplimentar pentru angajaţii din învăţământ”, au informat federaţiile sindicale într-un comunicat remis Agerpres.
Potrivit sindicaliştilor din Educaţie, intenţiile Executivului sunt de a plafona cheltuielile de personal la nivelul anului 2022, imposibil de realizat în sistemul de învăţământ, deoarece salariile cadrelor didactice se majorează odată cu trecerea la un grad didactic superior/ o nouă tranşă de vechime, dar şi de a bloca atingerea de către personalul didactic auxiliar şi nedidactic a salariilor de bază din Legea 153/2017, contrar promisiunii făcute de preşedinţii PSD şi PNL în urmă cu două săptămâni.
De asemenea, sindicaliştii susţin că noile decizii ale Executivului ar accentua deficitul de personal prin interdicţia cumulului pensiei cu salariul şi prin blocarea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, inclusiv a activităţilor de formare profesională, esenţiale în dezvoltarea carierei didactice.
Reprezentanţii federaţiilor sindicale susţin că indiferent dacă acest proiect de ordonanţă de urgenţă va fi aprobat sau nu, revendicările lor rămân aceleaşi: rezolvarea problemei aplicării integrale a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017 pentru toate categoriile de salariaţi din învăţământ, astfel încât să beneficieze de salariul de bază prevăzut de această lege; identificarea unor soluţii pentru creşterea veniturilor personalului din învăţământ; adoptarea, în regim de urgenţă, a normativelor pentru personalul nedidactic şi personalul didactic auxiliar, având în vedere că normativele care se aplică sunt din anul 1998; aplicarea regulamentelor privind acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă, întrucât salariaţii din învăţământ sunt singurele categorii de bugetari care nu beneficiază de acordarea acestor sporuri.
De asemenea, solicitările sindicaliştilor din Educaţie vizează ca, în noua lege de salarizare, grila propusă să poziţioneze personalul din învăţământ pe o treaptă net superioară celei actuale în ierarhia funcţiilor bugetare, în raport de importanţa socială a activităţii prestate, precum şi remedierea anomaliilor actuale în ceea ce priveşte salarizarea celor care ocupă funcţii de conducere, îndrumare şi control, având în vedere că, după ce veniturile acestora au rămas nemodificate în ultimii patru ani, se constată că sunt inferioare salariaţilor care ocupă funcţii de execuţie.
Nu în ultimul rând, organizaţiile sindicale cer instituirea, prin lege, a regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice cu rata inflaţiei, plata suplimentară a personalului din unităţile/instituţiile de învăţământ nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile precum şi plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi nedidactic.
