UPDATE 21:40
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat joi, la Chişinău, că are încrederea că R. Moldova va accelera pe drumul său de aderare la Uniunea Europeană, iar reformele care sunt implementate aici sunt susţinute plenar la nivelul UE, relatează Moldpres.
El a menţionat că aderarea R. Moldova la UE nu este doar realizabilă, ci este „un fapt care urmează să fie împlinit”.
„Sunt mândru că pe perioada preşedinţiei franceze a UE, Moldova şi Ucraina au devenit ţări candidate. Când am făcut acest gest pentru Ucraina, am ştiut că nu putem lăsa Moldova la o parte. Am încredere mare în capacitatea R. Moldova de a avansa cu rapiditate şi a obţine notorietate”, a adăugat Macron.
Preşedintele francez a specificat că garantarea securităţii pe continentul european reprezintă un deziderat important pentru comunitatea europeană şi acesta a fost reiterat de liderii europeni în cadrul discuţiilor purtate pe platforma celei de-a doua ediţii a summitului Comunităţii Politice Europene (CPE).
El a catalogat reuniunea de joi drept una de succes şi a felicitat autorităţile moldovene, în special pe preşedinta R. Moldova, pentru nivelul înalt la care au reuşit să organizeze cea de-a doua ediţie a summitului CPE, mai scrie Moldpres.
UPDATE 19:35
Premierul ceh Petr Fiala a declarat joi, la Chişinău, că admiră curajul R. Moldova, modul în care face faţă Rusiei şi efectelor atacului barbar al Moscovei împotriva Ucrainei, precizând că summitul Comunităţii Politice Europene transmite un „mesaj puternic”, relatează Moldpres.
Oficialul ceh a menţionat că cea de-a doua ediţie a summitului Comunităţii Politice Europene (CPE), organizată în R. Moldova, demonstrează clar că această comunitate este un forum important pentru toate ţările europene.
„Admir curajul Moldovei, modul în care face faţă Rusiei şi cum face faţă efectelor atacului barbar al Rusiei împotriva Ucrainei. Astăzi transmitem din nou un mesaj puternic, un mesaj de sprijin pentru Moldova şi Ucraina. Mă bucur că această Comunitate Politică Europeană, care a fost iniţiată în octombrie anul trecut la Praga, dă roade”, a spus Fiala, a cărui ţară a găzduit prima ediţie a summitului.
„Astăzi vedem clar că această comunitate este un forum important pentru toate ţările europene. Membrii comunităţii vor să coopereze paşnic, vor o ordine internaţională bazată pe reguli. La această reuniune demonstrăm că suntem puternici şi uniţi, că vom apăra pacea, cooperarea şi securitatea în Europa. Principala noastră prioritate este aceasta”, a mai spus premierul ceh.
Republica Moldova a găzduit joi cel mai important eveniment politic din istoria sa, summitul CPE, la care au participat aproape 50 de şefi de state, prim-miniştri şi înalţi oficiali europeni.
UPDATE 19:15
Summitul găzduit astăzi de R. Moldova ne demonstrează cât de valoroasă este Comunitatea Politică Europeană (CPE), a declarat joi Maia Sandu la finalul reuniunii CPE, subliniind că „astăzi ne-am arătat puterea şi unitatea într-un moment în care stabilitatea continentului nostru este în pericol”, relatează Moldpres.
„A fost o plăcere să găzduim Summitul liderilor din întreaga Europă aici, în Moldova, în satul Bulboaca. Suntem deosebit de recunoscători pentru tot sprijinul pe care l-am primit. Astăzi, aici, la doar 20 km de Ucraina, am reunit întregul continent pentru a reafirma hotărârea noastră colectivă şi fermă de a readuce pacea în Europa. Astăzi ne-am arătat puterea şi unitatea într-un moment în care stabilitatea continentului nostru este în pericol”, a spus Maia Sandu la încheierea summitului CPE.
Preşedinta R. Moldova a precizat că prezenţa în ţara saa liderilor europeni este o dovadă puternică că Moldova nu este singură.
„Participarea dumneavoastră ne face să fim mândri că am găzduit acest summit . Prezenţa dumneavoastră ne face mai încrezători ca oricând în viitorul nostru ca ţară democratică, prosperă şi liberă, o ţară care se află pe un parcurs ireversibil de a se alătura Uniunii Europene”, a adăugat Maia Sandu.
Preşedinta R. Moldova a mai afirmat că la reuniunea de joi s-a discutat „despre securitate, despre nevoia de a proteja continentul european de război, agresiune şi ameninţări hibride”.
„Am fost cu toţii de acord că ne vom continua eforturile de a urma integrarea continentului nostru pentru o mai mare cooperare strategică, o mai bună conectivitate şi mai multe acţiuni în materie de energie, rezilienţă şi clim㔑, a spus Maia Sandu, potrivit Moldpres.
Ea a menţionat că summitul s-a axat în principal pe aspecte de importanţă paneuropeană, dar în acelaşi timp a permis Moldovei să accelereze proiecte concrete care aprofundează integrarea ţării cu restul Europei.
Totodată, potrivit Maiei Sandu, reuniunea s-a încheiat cu mai multe rezultate concrete pentru R. Moldova. Printre acestea se numără decizia privind scăderea tarifelor pentru serviciile de roaming cu ţările UE, lansarea Misiunii Uniunii Europene de Parteneriat cu Republica Moldova, un nou pachet de ajutor din partea UE în valoare de circa 1,6 miliarde de euro şi oferirea de către Norvegia a unei finanţări nerambursabile de 50 de milioane de euro.
UPDATE 18:10
Preşedinta Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, a pledat joi, la Chişinău, după încheierea summitului Comunităţii Politice Europene (CPE), ca R. Moldova să înceapă în acest an negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, transmite Moldpres.
„Fiecare ţară îşi are drumul său, dar în ce priveşte timpul, haideţi să începem negocierile privind aderarea anul acesta”, a afirmat Roberta Metsola.
Şefa PE a spus că locul R. Moldova este în UE, iar Parlamentul European a fost prima instituţie care a spus fără nicio ezitare că aceasta trebuie să devină stat candidat la aderarea la UE.
„Noi suntem impresionaţi de (…) procesul desfăşurat până acum, de toţi paşii întreprinşi de autorităţile de la Chişinău pe calea sa europeană”, a spus Roberta Metsola.
Preşedinta Parlamentului European a mai precizat că R. Moldova trebuie să continue reformele în mai multe domenii, iar partenerii săi să o susţină în depăşirea dificultăţilor cu care se confruntă, mai scrie Moldpres.
UPDATE 18:00
Summitul Comunităţii Politice Europene (CPE) se desfăşoară în regim de normalitate, iar până prezent nu au fost înregistrate incidente ieşite din comun, a declarat joi, în cadrul unui briefing de presă, ministrul afacerilor interne, Ana Revenco, relatează Moldpres.
Ea a subliniat că toate agenţiile din domeniul securităţii şi apărării lucrează coordonat şi sincronizat.
„Acţionăm în mod anticipat, aşa vom acţiona şi în următoarele ore şi zile. Toată lumea pune umărul pentru ca acest Summit să se desfăşoare în condiţii de maximă securitate şi siguranţă. Ne concentrăm pentru a asigura liniştea şi în comunităţi şi la frontieră. Este un eveniment ce implică cel mai mare număr de specialişti din absolut toate agenţiile şi autorităţile naţionale, fiecare acţionează conform perimetrului sarcinilor şi atribuţiilor clar stabilite în baza unui plan de securitate, astfel încât toate sectoarele să fie la vedere”, a spus Ana Revenco.
Totodată, conducerea MAI a anunţat că au existat tentative de destabilizare în ţară. „Este vorba de tentative de a arăta printr-un alt unghi ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova. Toate aceste acţiuni au fost contracarate. Am acţionat într-un mod sincronizat. Au fost mici grupuri care au încercat să-şi demonstreze în spaţiul public opinia lor faţă de ceea ce se întâmplă astăzi la Bulboaca”, a afirmat Ana Revenco.
Ministrul de interne de la Chişinău a precizat că, în continuare, restricţiile de circulaţie vor fi aplicate gradual, în funcţie de deplasarea coloanelor oficiale. Ana Revenco a subliniat că, în prezent, în capitală nu se înregistrează dificultăţi în circulaţie, iar traficul este degajat.
UPDATE 16:04
Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, au transmis, joi, o declaraţie comună cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei, potrivit agerpres.
„Preşedintele României şi Preşedintele Ucrainei salută progresele semnificative ale Ucrainei în ceea ce priveşte avansarea pe calea integrării euroatlantice; confirmă angajamentul lor de a consolida eforturile comune de susţinere a integrării Ucrainei în cadrul Alianţei şi pentru implementarea standardelor NATO; exprimă disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO, în baza Pactului de Securitate de la Kiev din 13 septembrie 2022”, se arată în declaraţia semnată de cei doi şefi de stat.
Potrivit documentului, România va continua să promoveze sprijinul politic şi practic al Alianţei pentru Ucraina în vederea asigurării abilităţii Ucrainei de a-şi apăra în mod eficient suveranitatea şi integritatea teritorială, iar Ucraina va continua să îşi aprofundeze interoperabilitatea cu NATO şi să îşi modernizeze forţele de securitate şi militare.
„Ucraina apreciază în mod deosebit susţinerea politică şi practică oferită de România şi de poporul român în aceste momente critice (…) primirea de refugiaţi, tranzit pe teritoriul naţional al asistenţei internaţionale, facilitarea exporturilor de cereale, susţinere pentru eforturile Ucrainei de apărare naţională şi creştere a rezilienţei, inclusiv creşterea capacităţilor de apărare; Ucraina salută eforturile şi iniţiativele propuse de România cu privire la reconstrucţia post-conflict”, se precizează în declaraţia comună.
Conform sursei menţionate, România va susţine Ucraina atât timp cât va fi necesar, va continua să ofere susţinere multidimensională pentru Ucraina şi să solicite consolidarea susţinerii şi asistenţei internaţionale pentru Ucraina. România va susţine Ucraina în reconstrucţia şi redresarea post-conflict în vederea asigurării unui stat stabil, sigur şi rezilient.
De asemenea, arată declaraţia comună, cei doi şefi de stat iau act că România susţine Ucraina în vederea obţinerii statutului de stat membru NATO de îndată ce condiţiile vor fi îndeplinite şi continuă să lucreze împreună pentru a susţine stabilitatea şi rezilienţa statelor vulnerabile din regiune, afectate de războiul de agresiune al Federaţiei Ruse, pentru a asigura libertatea şi siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, în concordanţă cu normele şi principiile internaţionale, dar şi pentru a obţine securitate, stabilitate, democraţie şi prosperitate de durată în regiunea Mării Negre.
UPDATE 15:11
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi, la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE), aflat în desfăşurare în Republica Moldova, ‘coaliţii’ pentru sisteme de apărare antiaeriană Patriot şi avioane de luptă moderne pentru ţara sa, transmite DPA.
‘O coaliţie de (sisteme) Patriot care va pune capăt şantajului rus cu rachete balistice, şi o coaliţie de avioane de luptă moderne care va dovedi că teroarea împotriva cetăţenilor noştri nu are nicio şansă’ sunt ‘componente decisive’, a spus Zelenski, adresându-se liderilor europeni prezenţi la Castelul Mimi, nu departe de Chişinău.
Ucraina a primit deja câteva sisteme Patriot de apărare antiaeriană şi avioane de luptă de producţie sovietică, iar câteva state europene au convenit să antreneze piloţi ucraineni pe avioane moderne.
La summitul CPE, Zelenski a pledat insistent pentru ca Ucraina să devină membru al Uniunii Europene şi al NATO.
‘Toate ţările europene care au o frontieră cu Rusia şi care nu vor ca Rusia să le smulgă o parte din teritoriu trebuie să fie membri cu drepturi depline în NATO şi UE’, a spus el, citat de France Presse.
‘Nu există decât două alternative la aceasta: fie un război deschis, fie o ocupaţie rusă în creştere’, a adăugat el.
‘De fiecare dată când pregătim şi luăm decizii pentru binele Europei noastre, pentru binele valorilor noastre, trebuie să ne reamintim că fiecare îndoială pe care o manifestăm este un tranşeu pe care Rusia va încerca să îl ocupe (…), fiecare îndoială aduce mai multă insecuritate’, a afirmat Zelesnki.
La viitorul summit NATO de la Vilnius din luna iulie, ‘va fi nevoie de invitaţii clare de aderare la NATO şi de garanţii de securitate pe tot parcursul procesului de aderare’, a insistat preşedintele ucrainean.
‘În ce priveşte aderarea noastră la UE, este necesară o decizie clară şi pozitivă’, a mai spus Zelenski.
UPDATE 14:16
Acest summit al Comunității Politice Europene este o expresie clară a unității, puterii și hotărârii noastre de a acționa împreună ca o singură familie. O familie care rămâne unită, o familie care lucrează împreună pentru a aborda probleme comune. O singură familie europeană în care statele din interiorul și din afara Uniunii Europene acționează împreună pentru a descuraja agresiunea și a consolida pacea pe continent. Afirmațiile au fost făcute de pPreședintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul deschiderii sesiunii plenare a Summitului Comunității Politice Europene (CPE), comunică MOLDPRES.
Șeful statului a menționat că, în următoarele câteva ore, politicienii prezenți la eveniment vor avea o discuție strategică despre „cum să întărim securitatea continentului nostru și să abordăm consecințele invaziei Ucrainei de către Rusia”.
„Vom căuta, de asemenea, modalități de a aborda criza energetică și climatică. Cu toții trebuie să ne îndreptăm către un sistem energetic paneuropean mai curat și mai sigur. Cu toții trebuie să accelerăm tranziția la energie regenerabila, să diversificăm sursele noastre de aprovizionare cu energie și să ne protejăm mai bine infrastructura critică și rețelele electrice. Cu toții avem un interes puternic în îmbunătățirea conectivității între țările noastre. Importanța de a găsi și a ne angaja față de soluții comune devine foarte clară de îndată ce ne gândim la ce este în joc dacă nu o facem. Ce este în joc pentru Europa, pentru ordinea internațională bazată pe reguli, ce este în joc pentru cetățenii noștri?”, a opinat Sandu.
Președintele a menționat că nu poate accepta ca principiile suveranității și integrității teritoriale să nu mai conteze.
„Nu putem accepta ca cetățenii noștri să se transforme în refugiați peste noapte, deoarece o altă țară decide să invadeze un vecin. Nu putem spune oamenilor noștri și afacerilor locale că nu avem certitudine cu privire la aprovizionarea cu energie. Cu toții avem dreptul și capacitatea de a ne modela propriile destine. Pentru Moldova, aceasta înseamnă să fie parte a lumii libere, să aibă un rol activ în Comunitatea Politică Europeană, să adere la Uniunea Europeană și să lucreze împreună pentru a construi o Europă mai puternică. În ultimul an, am dat dovadă de putere extraordinară, rezistență și solidaritate. Dar putem face mult mai multe împreună. CPE poate deveni o platformă cheie pentru acțiune paneuropeană. Pentru Securitate. Pentru Pace. Pentru Europa”, a conchis șeful statului.
UPDATE 14:03
Preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu i-a mulţumit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, joi, la summitul Comunităţii Politice Europene, pentru susţinere şi prezenţă.
„M-am bucurat să-l revăd în Moldova pe Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, în cadrul summitului Comunităţii Politice Europene, găzduit de ţara noastră. I-am mulţumit pentru iniţiativa de a crea această platformă de dialog, atât de necesară în timpurile prin care trece întreaga Europă. Ţările europene trebuie să lucreze mai strâns ca niciodată, pentru a opri războiul barbar dus de Rusia în Ucraina şi a restabili pacea pe continent”, a spus Maia Sandu.
Preşedintele Republicii Moldova a mai menţionat că, în efortul de aderare la Uniunea Europeană, ţara sa se bucură de sprijin şi solidaritate fără precedent din partea Franţei, fapt pentru care i-a mulţumit încă odată Ppeşedintelui Macron.
”Moldova va valorifica acest sprijin pentru a contribui la întărirea democraţiei în blocul comunitar şi în vecinătatea acestuia. Moldova este Europa şi vom demonstra aceasta prin reforme concrete”, a dat asigurări Maia Sandu.
UPDATE 13:43
Republica Moldova decide în mod independent ce se întâmplă cu regiunea transnistreană. Ciprul a devenit membru al UE având o problemă teritorială. Moldova la fel poate să facă acest lucru, a declarat joi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, transmite MOLDPRES.
Perspectiva de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană există, iar voinţa europeană a oamenilor şi calea europeană este foarte clară. În continuare, ţara trebuie să implementeze mai multe reforme necesare, a spus oficialul european, înainte de începerea celui de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE), găzduit de Republica Moldova.
”Trebuie să lucrăm la trei lucruri. Să conectăm mai bine oamenii din această comunitate politică, să stabilizăm continentul nostru şi să asigurăm securitatea. Stabilitate, securitate şi conectivitate sunt cele trei cuvinte cheie ale acestei reuniuni din perspectiva construirii unui cadru comun de politici pentru UE”, a declarat Josep Borrell.
UPDATE 13:38
Preşedintele Klaus Iohannis a avut un mesaj pentru cetăţenii din Republica Moldova, în discursul său susţinut la, joi la cea de-a doua reuniune a Comunităţii Politice Europene: „nu sunteţi singuri!”. Şeful statului a adăugat că procesul de consolidare a Republicii Moldova înseamnă şi consolidarea rezilienţei strategice a Europei.
„Îmi face o deosebită plăcere să particip la acest al doilea Summit al Comunităţii Politice Europene, cu atât mai mult cu cât ne aflăm aici, în Republica Moldova. Ceea ce este ilustrativ pentru vocaţia europeană a Republicii Moldova şi pentru seriozitatea eforturilor de reformă dedicate aderării sale la Uniunea Europeană. De asemenea, demonstrează concentrarea atenţiei asupra întregii Vecinătăţi Estice şi a regiunii Mării Negre. Trebuie să fim din ce în ce mai conştienţi de provocările geostrategice la adresa unor ţări precum Ucraina şi Republica Moldova. Doresc să profit de această ocazie pentru a saluta prezenţa Preşedintelui Zelenski, astăzi. Domnule Preşedinte, suntem uniţi şi solidari în sprijinul puternic pentru Ucraina şi poporul său care sunt, în continuare, ţinta atacurilor nemiloase ale Rusiei”, a afirmat Klaus Iohannis la evenimentul de joi, din Republica Moldova.
El a mai spus că „agresiunea militară împotriva Ucrainei constituie cea mai disruptivă perioadă de după Războiul Rece”.
„Ne revine responsabilitatea, în calitate de Comunitate a statelor democratice europene, să răspundem acestui moment istoric şi să îi susţinem pe cei mai vulnerabili dintre noi. Aceste state au ales calea democraţiei pentru a-şi proteja independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială, susţinând valorile care au stat mereu la baza luptei noastre pentru libertate şi democraţie. În acest context, doresc să salut eforturile conducerii de la Chişinău pentru gestionarea a două provocări majore: prima vizează procesul de reforme necesare pentru integrarea în Uniunea Europeană, iar a doua vizează combaterea ameninţărilor hibride prin care se urmăreşte compromiterea stabilităţii şi a rezilienţei”, a mai spus preşedintele Iohannis.
Acesta a reiterat că ţara noastră a oferit sprijin Republicii Moldova şi a amintit, în acest sens, despre Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, lansat de România alături de Franţa şi Germania.
„România a oferit sprijin crucial pentru gestionarea acestor provocări: prin oferirea de expertiză în afaceri europene, pentru a accelera procesul de reforme şi a iniţia negocierile de aderare la UE, în acest an; prin acordarea de asistenţă financiară şi sectorială substanţială. Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, lansată de România alături de Franţa şi Germania, noul regim de sancţiuni adoptat de Uniunea Europeană cu primele listări de persoane care au acţionat împotriva stabilităţii statului şi noua Misiune de parteneriat a UE în Republica Moldova sunt alte exemple concrete ale sprijinului nostru”, a mai precizat şeful statului.
El a avut un mesaj pentru cetăţenii din Moldova: „nu sunteţi singuri!”.
„Aşadar, doresc să le transmit un mesaj tuturor cetăţenilor Republicii Moldova: nu sunteţi singuri! Uniunea Europeană şi ceilalţi parteneri sunt aici, pentru Republica Moldova. Consolidarea Republicii Moldova înseamnă şi consolidarea rezilienţei strategice a Europei. Ceea ce trebuie să facem este să oferim sprijinului nostru mai multă vizibilitate pentru cetăţenii Republicii Moldova. Este important ca ei să constate o îmbunătăţire concretă a vieţii lor zilnice. Acesta este un element crucial pentru o poveste de succes a Republicii Moldova”, a mai afirmat preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului i-a transmis preşedintelui Volodimir Zelenski că Summitul trebuie să reafirme sprijinul ferm şi de neclintit pentru Ucraina, pentru a învinge agresiunea rusească.
„Dragi colegi, dragă domnule preşedinte Zelenski, Summitul nostru trebuie să reafirme cu putere sprijinul nostru de neclintit pentru Ucraina şi cetăţenii săi pentru a învinge agresiunea rusească şi a reclădi o pace bazată pe principiile Cartei ONU. Acest Summit trebuie să fie, totodată, o expresie a capacităţii noastre comune de a promova pacea, stabilitatea şi democraţia în Europa şi dincolo de Europa”, a conchis Klaus Iohannis.
UPDATE 13:21
Preşedintele Klaus Iohannis a avut, joi, întrevederi cu premierul Belgiei, Alexander De Croo, şi cu preşedintele Muntenegrului, Jakov Milatović, în marja summitului Comunităţii Politice Europene (CPE), anunţă Administraţia Prezidenţială.
„Schimb excelent astăzi cu prim-ministrul Alexander de Croo, în marja summitului din Moldova, privind aprofundarea relaţiei noastre bilaterale foarte bune şi viitorul Preşedinţiei Consiliului European. Am convenit să menţinem un dialog strâns, ghidat de obiectivul nostru comun pentru o Europă puternică şi unită”, a transmis preşedintele Klaus Iohannis pe contul său de Twitter.
Şeful statului va susţine o alocuţiune în plenul summitului CPE şi se va alătura discuţiilor din cadrul sesiunii de lucru privind tema securităţii, prezidată de Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski şi de Preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
UPDATE 13:02
La Castel Mimi s-a încheiat ceremonia de întâmpinare a 48 de delegații oficiale. Liderii europeni au fost întâlniți de șefa statului Maia Sandu, transmite MOLDPRES.
Aceștia au fost întâmpinați în curtea castelului, unde a fost amenajată o zonă specială, cu un covor roșu.
Solicitat de agenție, vicepremierul Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a subliniat că „la Summitul Comunității Politice Europene (CPE) sunt prezenți circa 400 de membri ai delegațiilor străine”.
După finalizarea ceremoniei de întâmpinare a delegațiilor oficiale va începe plenara Summitului CPE, unde vor fi discutate subiecte precum: pacea, securitatea, energetica și conectivitatea. Ulterior, șefa statului Maia Sandu și mai mulți lideri oficiali vor face declarații pentru presă.
UPDATE 12.42
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a fost întâmpinat astăzi la Bulboaca de către președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. El a spus jurnaliștilor prezenți la Summitul Comunității Politice Europene, că evenimentul de astăzi este unul foarte important, un simbol al cooperării, comunică MOLDPRES.
„Evenimentul de astăzi este un simbol. Faptul că am venit aici este un semnal puternic. Suntem 45 de țări reprezentate aici în Chișinău, avem o voință politică determinată să coordonăm și să cooperăm în domeniul energetic, de securitate și infrastructură. Avem astăzi ocazia să discutăm toate aceste subiecte și să încercăm să construim mai multe discuții pentru a apără interesele comune. Cunoaștem agenda și sunt sigur că vom avea intervenții de succes, nu avem dubii că oamenii își doresc o Europă mai puternică”, a spus oficialul.
El a adăugat că Comisia Europeană va publica până la finele verii un raport în scris cu privire la extindere, iar subiectele legate de Republica Moldova ar putea fi puse în discuție până la finele anului.
UPDATE 12:40
Suntem impresionaţi de viteza cu care Republica Moldova a răspuns la toate recomandările formulate de UE şi cum avansează în activitatea pe care o desfăşoară şi în îndeplinirea sarcinilor pe care le-a impus Comisia Europeană, a declarat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a sosit în Republica Moldova pentru a participa la Summitul Comunităţii Politice Europene, transmite MOLDPRES.
Metsola a spus că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană şi-a exprimat speranţa că negocierile de aderare ale ţării noastre la comunitatea europeană vor fi lansate chiar în acest an.
”Suntem aici pentru a da dovadă de sprijin pentru Republica Moldova, pentru Ucraina şi pentru toată comunitatea europeană. Avem provocări comune de securitate, energie şi conectivitate pe care le putem aborda doar prin intermediul acţiunilor comune”, a declarat şefa PE.
Preşedinta Parlamentului European a adăugat că reuniunea liderilor europeni nu este doar o demonstrare a sprijinului pentru Republica Moldova, ci şi a angajamentului comunităţii europene, care rezultă din momentul din care Republica Moldova a devenit stat candidat pentru aderarea la UE.
Republica Moldova găzduieşte joi un eveniment fără precedent în istoria sa: aproape 50 de lideri din Europa se reunesc în aici pentru al doilea summit al Comunităţii Politice Europene, un for de discuţii creat anul trecut după invazia Rusiei în Ucraina vecină.
UPDATE ORA 11:00
Situaţia din Ucraina, dar şi problemele legate de energie, securitate şi interconectivitate se vor afla pe agenda de discuţii a Summitului Comunităţii Politice Europene (CPE), a declarat preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, joi, timpul ceremoniei de întâmpinarea a invitaţilor la evenimentul găzduit de ţara sa.
”Astăzi este o zi importantă pentru ţara mea şi pentru Europa. Abia aştept să găzduiesc preşedinţii şi premierii statelor din comunitatea politică europeană. /…/ Avem multe subiecte pe care trebuie să le discutăm. Desigur că vom vorbi despre situaţia din Ucraina, restaurarea păcii pe continent se află pe agenda noastră. Trebuie să reconfirmăm susţinerea faţă de Ucraina în rezistenţa sa în faţa agresiunii ruse”, a spus Maia Sandu, citată de MOLDPRES.
Potrivit acesteia, în cadrul întâlnirilor bilaterale va discuta şi despre aderarea Republicii Moldova la UE. ”Angajamentul nostru e să pregătim ţara pentru aderare şi voi îndemna liderii europeni să susţină acest plan şi să iniţiem negocierile cât mai curând posibil”, afirmat Maia Sandu, conform agerpres.ro.
Volodimir Zelenski a afirmat că prin prezenţa sa la summit a vrut să transmită mesajul că ucrainenii sunt alături de poporul moldovean.
Preşedintele ucrainean afirmă că viitorul celor două țări este în UE.
„Mă bucur să fiu aici, nu a fost simplu să vin în Republica Moldova, dar cum am mai zis, toți ucrainenii transmit mesajul că suntem alături de Moldova. Suntem bucuroși să mergem pe acest drum împreună. Mulțumim poporului moldovean pentru că ne-a găzduit refugiații, nu o să uităm niciodată acest lucru. Am vorbit despre relațiile noastre bilaterale, sunt câteva proiecte prioritare. Cred că este foarte important viitorul nostru în Uniunea Europeană. Ucraina este gata să fie în NATO, așteptăm doar confirmarea. Garanțiile de securitate sunt importante nu doar pentru Ucraina , ci și pentru Moldova, pentru că Rusia și-ar dori să atace și alte zone din Europa. Noua noastră inițiativă este o coaliție Patriot, ca să avem un sprijin puternic pe câmpul de luptă. Mulțumesc foarte mult Moldovei. (…)Apropo de formula de pace, suntem în perioada când ne pregătim pentru un summit care a întâmpinat probleme, de aceea nu am stabilit încă o dată. (…)Cred că Jens Stoltenberg ne susține, mi-a spus asta când am avut întâlniri bilaterale, dar avem nevoie de întreaga alianță să fie alături de noi”, a spus Zelenski înaintea Summitului CPE.
UPDATE ORA 10:50
Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Parlamentului European Roberta Metsola călătoresc cu acelaşi avion către Republică Moldova, unde are loc al doilea summit al Comunităţii Politice Europene. ”Republica Moldova nu e singură”, a scris preşedintele Iohannis pe Twitter.
„Din Bucureşti, către Republica Moldova, împreună de preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru o reuniune importantă a familiei europene unită în jurul valorilor sale. Este un moment oportun pentru a arăta că Republica Moldova nu este singură şi că Uniunea Europeană este alături de cetăţenii moldoveni în atingerea aspiraţiilor europene îndreptăţite ale acestora”, a scris Klaus Iohannis.
UPDATE ORA 10:10
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ajuns în R. Moldova unde va participa la summit-ul Comunității Politice Europene.
Zelenski este primul dintre cei 50 de lideri care sunt așteptați astăzi la summitul găzduit de R. Moldova. El a fost primit de Maia Sandu, cei doi au dat mâna și au salutat mulțimea.
Ştire iniţială
Republica Moldova găzduieşte joi un eveniment fără precedent în istoria sa: aproape 50 de lideri din Europa se reunesc în aici pentru al doilea summit al Comunităţii Politice Europene, un for de discuţii creat anul trecut după invazia Rusiei în Ucraina vecină. Este un semn de susţinere pentru fosta republică sovietică şi pentru Ucraina vecină, în timp ce Kievul se pregăteşte să lanseze o contraofensivă împotriva forţelor ruseşti de ocupaţie. Cu atât mai mult, acest summit care se desfăşoară într-o regiune pe care Moscova obişnuia să o considere în sfera sa de influenţă este un deget simbolic vârât în ochii lui Vladimir Putin, un semn al angajamentului colectiv al Europei de a-şi da mâna în faţa agresivităţii ruse, scrie POLITICO.
Reuniunea celor 27 de state membre ale UE şi a altor 20 de ţări europene la un castel din inima ţinutului viticol moldovenesc va aborda o serie de chestiuni strategice şi va lansa o nouă misiune de parteneriat al UE în această ţară. Însă accentul va fi pus pe o demonstraţie simbolică de unitate, care are loc chiar la uşa Ucrainei. De altfel, nu este exclus ca însuşi preşedintele Volodimir Zelenski să-şi facă apariţia în mijlocul partenerilor europeni, o posibilitate încă neconfirmată din motive de securitate. Se ştie însă că Volodimir Zelenski se afla miercuri seară la Odesa, la doar 200 de kilometri depărtare.
„Dacă staţi la Moscova şi vedeţi 47 de ţări din imediata sau apropiata voastră vecinătate întâlnindu-se, fiind împreună, atunci acesta este un mesaj important”, a declarat, potrivit Reuters, un oficial UE înainte de summitul care are loc la 40 km sud-est de capitala Chişinău, la Castel Mimi, informează news.ro.
O ţară de 2,5 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, membră NATO, Moldova a primit mai mulţi refugiaţi ucraineni pe cap de locuitor decât orice altă ţară, chiar în momentul în care preţurile la alimente şi energie creşteau vertiginos ca urmare a conflictului. Guvernul de la Chişinău a acuzat Moscova că încearcă să destabilizeze această ţară, majoritar românofonă, folosindu-se de influenţa sa asupra mişcării separatiste din Transnistria, majoritar rusofonă, menţionează Reuters.
În cadrul summitului – a doua reuniune a Comunităţii Politice Europene, creată la iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron – se vor discuta probleme diverse, de la securitatea cibernetică la migraţie şi securitate energetică. De asemenea, va fi o oportunitate de a discuta tensiunile de pe continent, de la Azerbaidjan şi Armenia la recentele confruntări din nordul Kosovo.
Programul Summitului cuprinde o sesiune plenară, cu participarea tuturor delegaţiilor, şi grupuri de lucru, care vor avea loc în paralel şi în cadrul cărora se vor dezbate teme care vizează securitatea, energia şi conectivitatea. Preşedintele României, Klaus Iohannis, va susţine o intervenţie în cadrul sesiunii plenare şi va participa la grupul de lucru privind securitatea.
OBIECTIVELE MOLDOVEI
Moldova, ca şi Ucraina, a depus anul trecut cererea de aderare la Uniunea Europeană la scurt timp după invazia rusă, iar Chişinăul intenţionează să se folosească de acest summit pentru a-şi prezenta reformele şi pentru a-i convinge pe liderii UE să deschidă cât mai curând posibil negocierile de aderare.
„Pentru noi, prezenţa a 50 de lideri în Republica Moldova este o piatră de hotar, este cel mai mare eveniment de politică externă pe care l-a găzduit vreodată Moldova”, a declarat Olga Roşca, consilierul pe probleme de politică externă al preşedintei Maia Sandu. „Este modul nostru de a ne ancora viitorul în Europa şi în UE. Este modul nostru de a accelera procesul de aderare la UE”, a afirmat Olga Roşca, citată de Reuters. Obiectivul Republicii Moldova, a adăugat ea, este ca o decizie să fie luată la Consiliului European din decembrie, astfel încât negocierile de aderare să poată demara la începutul anului 2024.
Unii se tem că aşteptările diferite ale ţărilor participante şi amploarea summitului – pentru care Franţa a oferit sprijin logistic şi de securitate – vor fi un obstacol în calea obţinerii unor victorii politice concrete. Diversitatea politică şi rivalităţile tradiţionale dintre unii dintre participanţi, de la Armenia şi Azerbaidjan la Grecia şi Turcia, ar putea, de asemenea, să complice lucrurile.
RISCURI DE SECURITATE
Există, într-adevăr, şi riscuri majore. La propriu şi la figurat. Cel de-al doilea summit al Comunităţi Politice Europene are loc în „curtea din spate” a Rusiei, o regiune pe care Putin o consideră parte a sferei de influenţă a Moscovei. Acest lucru face ca intrarea şi ieşirea câtorva zeci de lideri mondiali să nu fie o sarcină uşoară, scrie POLITICO. Moldova şi-a închis spaţiul aerian pe durata summitului, iar avioanele de supraveghere ale NATO vor fi cu ochii în patru, ţinând cont de ameninţarea constantă a incursiunilor ruseşti. Accesul la aeroportul principal a fost restricţionat – o reacţie preventivă după nenumăratele alerte false cu bombă care au avut loc acolo de la începutul războiului. Majoritatea liderilor nu vor rămâne peste noapte, preferând să îşi reducă vizita la minimum.
Sub conducerea preşedintei prooccidentale Maia Sandu, Republica Moldova a încercat să se îndrepte spre aderarea la UE. Dar se luptă, de asemenea, cu ameninţări multiple din partea Rusiei, nu numai în regiunea separatistă Transnistria, ci şi printr-un baraj constant de atacuri asupra democraţiei, aprovizionării cu energie şi comunicaţiilor. Maia Sandu a declarat chiar că Moldova a dejucat recent o tentativă de lovitură de stat susţinută de Rusia. Acest lucru face ca locul de desfăşurare a summitului să fie „un semnal că Moldova contează”, a declarat pentru POLITICO ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, înainte de summit. Arată „că întregul continent este alături de Moldova şi Ucraina în această perioadă dificilă din istoria europeană”, a adăugat el.
Summitul de o zi de joi este cel mai mare eveniment internaţional găzduit vreodată de Moldova, care şi-a declarat independenţa faţă de Uniunea Sovietică în 1991. Potrivit Anastasiei Pociumban, cercetător la Consiliul German pentru Relaţii Externe, summitul reprezintă „o provocare, dar şi o mare oportunitate de a pune în valoare Moldova. Este un mare efort pentru administraţie, deoarece guvernul se confruntă cu atât de multe probleme şi crize în acelaşi timp”, a declarat Pociumban.
MĂSURI EXCEPŢIONALE PENTRU SUMMIT
În plus faţă de restricţiile aviatice, ţara îi închide practic pe locuitorii din apropierea Castelului Mimi, o cramă aleasă strategic pentru a găzdui summitul. Localnicilor li s-a cerut să aibă permise speciale pentru a-şi părăsi casele în timpul prezenţei liderilor, iar moldovenii au primit zi liberă.
De asemenea, jurnaliştilor li se permite să se deplaseze la Castelul Mimi doar cu două trenuri special închiriate, care pleacă la ora 6.00 şi 6.30 de la gara centrală din Chişinău.
„Este o ilustrare a ceea ce moldovenii trebuie să înfrunte în fiecare zi, trăind sub presiunea zilnică a ruşilor”, a declarat Anne Genetet, deputat francez din partea partidului Renaşterea al preşedintelui francez Emmanuel Macron, unul dintre primii susţinători ai CPE. „Dificultăţile ilustrează de ce este atât de important să îi ajutăm”, a spus Genetet.
Amploarea summitului în sine este, de asemenea, mai mică decât cea a reuniunii inaugurale a Comunităţii Politice Europene de la Praga de anul trecut. Acest lucru se datorează în parte motivelor de securitate şi în parte este rezultatul limitării resurselor. Unele delegaţii sunt nevoite să sosească cu avioane mai mici decât de obicei, din cauza capacităţii limitate a aeroportului Chişinău.
AJUTOR ESENŢIAL DIN PARTEA FRANŢEI
În spatele scenei, capitalele occidentale şi UE au oferit consiliere Republicii Moldova cu privire la orice, de la securitatea comunicaţiilor până la măsurile anticorupţie, potrivit lui Popescu şi oficialilor francezi. Franţa a trimis mai multe delegaţii în Moldova pentru a ajuta la pregătiri, a precizat Palatul Elysée.
Cu toate acestea, mulţi dintre cei implicaţi în pregătirile pentru summit au minimalizat riscurile de securitate implicate de organizarea reuniunii. „Există un (nivel) natural de alertă şi o monitorizare a securităţii, ca la orice summit, dar cu o atenţie deosebită având în vedere regiunea în care are loc”, a declarat un oficial de la Elysée într-un briefing cu presa. „Am făcut ceea ce a fost necesar pentru a-i ajuta pe moldoveni să asigure securitatea summitului”, a spus oficialul.
De asemenea, minsitrul Nicu Popescu a remarcat că „atacurile hibride s-au intensificat în ultimul an şi jumătate”, dar a insistat asupra faptului că Moldova „este obişnuită să reziste la acest tip de presiuni de mulţi ani”. Pentru summit, a adăugat el, „am colaborat îndeaproape cu partenerii noştri pentru a asigura un spectru complet de securitate pentru toţi liderii care se vor afla pe teritoriul nostru. Suntem foarte încrezători că summitul va avea loc într-o atmosferă calmă şi sigură”.
UN SUMMIT CE POATE SCHIMBA MENTALITĂŢILE
Dificultăţile logistice implicate în organizarea summitului sunt, într-un fel, o metaforă pentru obstacolele pe care le-a întâmpinat Moldova pe drumul său către o posibilă aderare la UE, notează POLITICO.
După ani întregi de eforturi pe calea aderării la UE, în iunie anul trecut, Moldovei i s-a acordat în mod oficial statutul de candidat la aderare, alături de Ucraina. Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a reafirmat miercuri aspiraţiile ţării, vorbind la inaugurarea unei noi misiuni civile a UE la Chişinău. UE şi Moldova sunt pe aceeaşi lungime de undă, a insistat el.
Cu toate acestea, persistă îngrijorări cu privire la capacitatea Republicii Moldova de a deveni membră a UE – nu în ultimul rând, este vorba de nevoia sa de a reforma sistemul judiciar şi instituţiile statului şi de a lupta împotriva corupţiei, priorităţi pentru preşedinta Maia Sandu de când a fost aleasă mai întâi ca prim-ministru în 2019 şi apoi ca preşedinte în anul următor.
Deşi Moldova doreşte ca negocierile de aderare să înceapă până la sfârşitul anului, acest termen ar putea fi nerealist pentru unele ţări. Dar unii cred că summitul de joi ar putea schimba mentalităţile. Pentru mulţi dintre liderii oaspeţi va fi pentru prima dată când vor vizita Moldova.
„Summitul ar putea să ne deschidă ochii”, a declarat Vadim Pistrinciuc, fost membru al parlamentului moldovean şi fost ministru. „Până la urmă, modul în care Moldova – şi, desigur, Ucraina în special – a rezistat provocărilor din ultimul an a fost revelator. Mulţi oameni erau foarte pesimişti atunci când Rusia a invadat Ucraina”, arată Pistrinciuc.
CASTEL MIMI, GAZDA LIDERILOR EUROPENI
Liderii europeni vor purta toate discuţiile sensibile la Castel Mimi, Monumentul istoric din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, se regăseşte în topul celor mai frumoase 15 vinării din lume, iar interesul sporit din partea turiştilor a contribuit la includerea acestei crame în topul Wine Travel Award cu titlul de „carte de vizită a Moldovei”.
Pentru summit s-au făcut o serie de reamenajări, instruiri ale personalului, precum şi perfecţionarea abilităţilor bucătarilor şi somelierilor. A fost acordată o atenţie sporită decorului şi amenajărilor care să pună în valoarea eleganţa Castelului Mimi, povestind astfel oaspeţilor despre simbioza dintre tradiţie şi modernitate care se regăseşte în Moldova.
O comisie specială formată din experţi în vinuri din Uniunea Europeană şi Republica Moldova a fost desemnată să selecteze cele mai renumite vinuri de la Castel Mimi. Acestea includ vinuri celebre din gama Governor, precum şi faimosul Roşu de Bulboaca. De asemenea, au fost incluse şi vinuri din linia clasică, cum ar fi Sânzienele, pentru a oferi oaspeţilor o experienţă diversă şi autentică.
SĂRMĂLUŢE ÎN FORMĂ DE CROISSANT
Organizatorii au precizat că meniul care va fi servit oaspeţilor europeni a fost testat de critici culinari profesionişti.
„Cu o experienţă vastă de muncă şi implicare în evenimente internaţionale din ţări precum Danemarca şi România, cheful Alex Petricean a făcut echipă cu Vadim Surachii, bucătarul şef de la Castel Mimi – un cunoscător desăvârşit al tradiţiilor culinare locale. Inspiraţia lor au transmis-o şi zecilor de colegi, alături de care muncesc cot la cot pentru a-i servi pe oaspeţi cu bucate delicioase”, se arată într-o declaraţie a organizatorilor, citată de NewsMaker.
Vadim Surachii, bucătar şef la Castel Mimi, a declarat că „meniul a fost elaborat acum o lună şi jumătate”.
„În procesul elaborării am avut degustări, am schimbat, am adăugat, în funcţie de persoane şi preferinţele fiecăruia. (…) Este ceva nou pentru noi şi pentru colegii din România, lucrăm ca două popoare care au acelaşi grai”, a menţionat bucătarul şef.
Alex Petricean, chef din România, a spus că prin meniul abordat se va încerca ca oaspeţilor să li se povestească „despre ce se întâmplă în Republica Moldova şi România, din punct de vedere gustativ, pentru că suntem fraţi şi avem atât de multe obiceiuri în comun”.
„De exemplu, ca să dăm mai multă valoare sărmăluţei, o vom face în forma unui croissant. Pe partea de garnitură vom avea morcov şi ţelină, care vor avea forma Coloanei infinitului a lui Constantin Brâncuşi. Este un preparat pe care în fiecare an încercăm să-l gătim în momentul comemorării lui Brâncuşi şi ne-am gândit că va fi un moment frumos să-l expunem în faţa unor oameni atât de importanţi”, a declarat Petricean.
