Skip to content
Europa

Germania a acceptat propunerea Franței de creare a unui fond comun UE. Irina Bossy Ghica: Să-i mulțumim virusului!

Facebook/Irina Bossy Ghica

Irina Bossy Ghica, fostă jurnalistă la Reuters şi BBC World Service și stră strănepoata omului politic Gheorghe Grigore Cantacuzino, comentează pe pagina sa de Facebook acceptul cancelarului german, Angela Markel, pentru crearea unui fond comun al Uniunii Europene, în valoare de aproximativ 400 de miliarde de euro, pentru atenuarea efectelor pandemiei. Inițiativa vine de la Emmanuel Macron și are susținerea Spaniei și Italiei. Până acum, se opunea și Germania.

”În fine, Angela Merkel a acceptat propunerea lui Macron pentru crearea unei datorii la nivelul UE ! E un prim pas colosal, dar așa o decizie, cu implicații bugetare, trebuie adoptată în unanimitate de către cei 27 de membri. Până acum, s-au declarat patru refractari convinși: Austria, Danemarca, Olanda și Suedia. Cei patru „frugali” sau, mai răutacios, cei patru „zgârciți”.

Ce propun ei în schimb, la începutul acestei negocieri la sânge care va urma? Cam același lucru, dar cu mențiunea – esențială! – „I want my money back”. O poziție pe care am mai întalnit-o?…

Oh, da ! La Margatet Thatcher, acum aproape 40 de ani ! Dar iată că Brexitul nu a fost suficient pentru a strânge rândurile în sânul UE. Marea Britanie are emulii săi. Care însă sunt țări mici, cu o influență mult inferioare celei, pe vremuri, a Regatului Unit. De aceea ne e permis să speram că se va ajunge la un compromis destul de apropiat propunerii franco-germane”, scrie fosta jurnalistă.

Faptul că Franta a câștigat Germania de partea sa e o mare reușită, crede Irina Bossy Ghica, care se întreabă: ”Ce a făcut-o pe Merkel să-și schimbe poziția cu 180°, trecând din tabăra „zgârciților” în cea a „solidarilor”?”

”De-a lungul celor patru mandate în postul de Cancelar al Germaniei (al patrulea mandat fiind în curs de desfășurare până în septembrie 2021) Angela Merkel nu și-a schimbat radical poziția decât o singură dată: în momentul crizei migranților, când a decis – fără a-și consulta partenerii – că Germania își va deschide larg granițele: celebrul „Wir schaffen das” – Vom gestiona problema. Și intr’adevăr, în afară de câteva evenimente regretabile, ca violențele din Köln de la 1 ianuarie 2016, milionul de străini a fost admirabil de bine gestionat și integrat.

Este deci a doua oară când Dna Merkel se decide să-și schimbe poziția – de data aceasta sub imboldul insistent al Franței. Dar poate și pentru că este ultimul sau mandat.

Aceasta transformare a poziției Cancelarului nu este însa de loc spectaculară. Ca și cea din 2015, ea este dictată strict de interesul Germaniei. La fel ca în cazul migranților, desi opinia publică era opusă deschiderii granițelor, Merkel a văzut că Germania avea nevoie de mână de lucru și de tineri care să cotizeze pentru venitul pensionarilor, într’o țară cu o demografie alarmant de scăzută.

În cazul de față, dna Merkel a înțeles – așa cum înteleseseră americanii după cel de-al Doilea Razboi Mondial, când Europa era la pământ, că era nevoie de un Plan Marshall, – că Germania are nevoie de o Europă cu o economie sănătoasă, care să poată cumpăra produsele germane. Deci, o îndatorare la nivel european este mult mai indolora pentru bugetele statelor membre : banii vor fi înapoiați de UE, iar țările membre vor contribui la aceasta rambursare în limita contribuției lor la bugetul european. Fiecare în funcție de PIB.

Să salutam deci înțelepciunea Dnei Merkel și momentul propice în care planetele sunt aliniate favorabil : interesul Germaniei coincide cu cel al UE. Să-i mulțumim virusului! Criza provocată de Covid a permis încă un pas spre o mai mare integrare europeană. Încă un semn că – dintr’un motiv sau altul – Uniunea Europeană se îndreaptă spre o uniune politică, depășind cercul restrâns – și meschin – al pieței comune.

România va trebui să susțină cu convingere poziția franco-germană, distanțându-se în mod ferm de colegii săi est-europeni eurofobi”, a scris Irina Bossy Ghica.

***

Fost jurnalist, corespondent pentru cele mai importante redacţii europene, Reuters şi BBC World Service, Irina Bossy Ghica a revenit în România în decembrie 1989, în calitate de corespondent de presă şi a participat, tot ca jurnalist, inclusiv la celebrele mineriade. După ce a fost agresată la Târgu Jiu, în timpul mineriadei, stră strănepoata omului politic Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost prim- ministru al României la final de secol XIX şi început de secol XX, a renunţat la cariera de jurnalist şi s-a implicat activ în aderarea României la Uniunea Europeană, fiind numită consilier de cooperare la Ambasada Franţei la Bucureşti, pentru a coordona colaborarea între Franţa şi România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *