Lupta europenilor cu cea mai gravă criză a costului vieții dintr-o generație este departe de a fi încheiată, iar alimentația este în acest moment punctul nevralgic al creșterilor de prețuri.
Chiar dacă inflația generală începe să scadă, presiunea ascendentă asupra prețurilor alimentelor rămâne în continuare puternică.
România a avut în februarie 2023 o inflație alimentară de 22,9%, peste media Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat.
Nemulțumire uriașă printre europeni
Datele publicate săptămâna trecută de Eurostat au arătat că inflația din zona euro a scăzut la 6,9% în martie. În Franța, a scăzut la 6,6%. Dar creșterea prețurilor alimentelor s-a accelerat până la aproximativ 16%. Același lucru se întâmplă și în Germania, unde inflația alimentară este peste 20%.
Inflația alimentară în zona euro a fost aproape de 18% în februarie 2023, mai mult decât dublul avansului înregistrat de indicele general armonizat al prețurilor de consum.
La nivelul blocului comunitar, avansul anual al prețurilor alimentelor a fost de 19,5% în februarie 2023.
Campioana la acest capitol este Ungaria, cu 47%, urmată de Lituania, cu 29,7% și Slovacia, cu 28,7%.
Urmează un pluton de țări cu o inflație alimentară în jurul lui 25%: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia și Polonia, apoi țările cu scumpiri ale alimentelor de aproximativ 22%: Germania, Suedia, Portugalia, România.
Protestele și grevele sunt în floare în Europa, muncitorii cerând salarii mai mari pentru a stopa declinul accentuat al nivelului de trai.
Guvernele iau măsuri
Guvernele europene încep să ia măsuri tot mai hotărâte pentru a frâna avansul prețurilor alimentare, constând în reduceri de taxe, plafonări de prețuri și un control mai dur asupra supermarketurilor din partea autorităților care au drept de control și reglementare, similare Consiliului Concurenței din România.
Controlul inflației alimentare este mai complicat însă decât intervențiile pe piețele energetice, mai reglementate.
Creșterea prețurilor alimentelor a fost determinată de mai mulți factori, de la secete și întreruperi ale fluxului comercial până la costurile îngrășămintelor și boli precum gripa aviară.
În plus, costurile mai mari ale energiei și ale forței de muncă au pus mari probleme producătorilor și cultivatorilor de alimente.
În același timp, marii retaileri sunt acuzați că trag spuza pe turta lor și înregistrează profituri în creștere, în timp ce greul scumpirilor cade aproape exclusiv în spatele consumatorilor finali.
”Nu am fi crezut că se va întâmpla într-un loc precum Europa, dar cu prețurile alimentelor crescând cu 15-20%, pentru unele produse alimentare și mai mult, guvernele devin din ce în ce mai nervoase”, a spus Angel Talavera, conducătorul departamentului de economie europeană de la Oxford Economics, potrivit Bloomberg.
Portugalia, Spania și Polonia au operat deja reduceri de taxe pentru alimente, Ungaria a introdus plafonări de prețuri, iar Franța, Suedia și Norvegia au înăsprit controalele asupra marilor retaileri.
