Redacția PSnews.ro vă prezintă o analiză a pozițiilor și a atitudinilor adoptate de către cabinetele controlate de către președintele PSD, Liviu Dragnea (din ianuarie până în prezent), cu privire la cele mai stringente promisiuni din programul de guvernare.
1. Guvernarea incompetenței. Ce ne facem cu pensiile?
Una dintre măsurile anunțate cu surle şi tobe chiar de liderii coaliţiei de guvernare şi de ministrul Muncii este Legea pensiilor. Promisă de Guvern pentru 1 ianuarie 2018, aceasta a fost amânată cu cel puţin un an, iar din ”vorbele dulci” cu care oamenii lui Dragnea ademeneau alegătorii, ceea ce rămâne în picioare este doar promisiunea că punctul de pensie va creşte de la o mie de lei, cât este în prezent, la 1.100, dar și asta abia de la 1 iulie 2018. Până atunci, Guvernul se gândeşte ce să facă în privinţa Pilonului 2 de pensii (cele administrate privat), despre care iniţial ministrul Finanţelor Ionuț Mișa spunea că îl vrea desfiinţat, pentru ca mai apoi premierul să anunţe că ar putea să devină opţional.
”Noi ne menţinem punctul de vedere, cred că e un drept firesc ca românii să opteze. Românii au optat până acum la ce agent să meargă, nu dacă vor pilonul I sau II. Mi se pare un lucru bun.”, spunea liderul PSD, Liviu Dragnea.
Nu mai punem la socoteală că în programul de guvernare modificat în iunie 2017, Legea pensiilor era prevăzută să fie gata pe 1 octombrie 2017, iar cu doar 3 zile în urmă, pe 17 octombrie, „Daddy” făcea anunțul cel mare: Legea pensiilor nu este gata și nu poate fi luată în calcul pentru bugetul pe 2018, astfel că ea nu va intra în vigoare anul ce vine.
Prezentă în programul de guvernare cu care PSD a câştigat alegerile, măsura nu se mai regăseşte în programul de guvernare al Guvernului Tudose, după ce a provocat multă emoţie şi reacţii de respingere. Totuşi, în mod bizar, într-un document al PSD de dată recentă, reintroducerea impozitului pe venitul global la nivelul persoanei fizice are termen de aplicare 1 ianuarie 2018.
De altfel, si programul de guvernare al PSD face referire la un impozit diferentiat: „Începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferențiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declarație de venit global de către consultanții fiscali, în numele membrilor acelei gospodării. Această declarație de IVG va avea ca bază de plecare declarația de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în același condiții precum declarația de venit global. Arondarea populației la consultanții fiscali precum și funcționarea acestora se va face prin Hotărâre de Guvern în urma dezbaterilor publice. Pe lângă rolul de a completa și depune declarațiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua și sarcina de a plăti toate taxele și impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliu său, către administrațiile și instituțiile publice centrale și locale. Această masură va duce la eliminarea ghișeelor pentru persoane fizice din țară, din cadrul tuturor instituțiilor publice din România. Selectarea și pregătirea celor care doresc să devină coonsultanți fiscali se va face etapizat, până cel tîrziu la 1 decembrie 2018, atunci când pe modelul din SUA, fiecare român va beneficia de suportul unui astfel de consultant”, se arata in programul de guvernare al PSD , la pag.27.
3. Split TVA
Plata defalcata a TVA in forma care a fost imaginata initial in programul de guvernare al PSD pare a nu mai exista pentru foarte multa vreme.
Măsura este în vigoare, opţional, de la 1 octombrie şi obligatorie de la 1 ianuarie 2018, însă, recent premierul Mihai Tudose a anunţat că ordonanţa de urgenţă va fi modificată, iar obligativitatea va fi restrânsă la companiile în insolvenţă, faliment sau care au restanţe la stat.
„Nu va mai fi obligatorie pentru toată lumea, ci, în principiu, pentru firmele care intră în insolvenţă, în faliment sau firmele cu istoric fiscal nu foarte coerent, adică cu două – trei – patru întârzieri la TVA”, declara prim-ministrul Mihai Tudose.
În traducere liberă: s-a schimbat schimbarea, iar asta este încă o dovadă că promisiunile din programul de guvernare se transformă acum în dușuri reci pentru cobaii guvernanților, adică cetățenii României.
4. Adio impozit zero, bun venit taxa de solidaritate!
Măsura din programul de guvernare care prevede eliminarea impozitului pe veniturile mai mici de 2.000 de lei nu va mai aplicată, însă, SURPRIZĂ, reapare în peisaj taxa de solidaritate!
Aceasta era la un moment dat o discuţie aparent abandonată, anunţată la instalarea guvernului condus de Mihai Tudose, dar ea a fost readusă în spațiul public miercuri seară de către actualul ministru al Finanțelor, Ionuț Mișa.
Ne amintim cât de virale au devenit în luna iulie câteva cuvinte rostite de premierul Tudose: „Taxa de solidaritate am trecut-o la discutate și uitate”. Însă, se pare că uitarea nu a fost chiar uitare, și asta avea să ne-o demonstreze însuși ministrul Finanțelor, câteva luni mai târziu, care prin declarațiile sale care au reușit să provoace un adevărat cutremur.
„Există o directivă europeană care ne obligă să aplicăm un anumit procent fondului de salarii. Această taxă nu poate fi eliminată sub nicio formă (…) Este o directiva europeană care reglementează pentru fondul de salarii o anumită taxă. Nu numai mediului privat, ci si sistemului public. 0,25 este valoarea exactă a taxei. Taxa o plăteşte angajatorul la fondul de salarii. Au fost foarte multe discuţii cu sindicatele care spuneau: domne, nu va rămâne nicio responsabilitate în sarcina angajatorului. Dacă el trebuie să plătească pentru angajat, dar nu va fi responsabil din acest punct de vedere, va crea o problemă angajatului în sine. Lăsaţi taxe şi la nivelul angajatorului astfel încât să vă puteţi îndrepta asupra lui, să puteţi realiza ulterior nişte măsuri de coerciţie pentru a putea răspunde faţă de bugetul de stat pentru neplata acelei sume. Şi am zis ok, transferăm o parte din aceste contribuţii şi la nivelul angajatorului să aibă şi el o responsabilitate faţă de bugetul de stat”, a explicat Mişa, miercuri seara la postul de televiziune Antena 3.
Mai mult: Ionuț Mișa a insistat că acest bir „nu poate să însemne o taxă în plus sau o creştere salarială”.
„E o taxă ce se aplică la fondul de salariu, care nu poate fi eliminată sau comasată cu alte categorii de contribuţii”, a spus ministrul. Întrebare: Nu cumva maschează taxa de solidaritate o operațiune prin care Guvernul reintroduce o serie de contribuții pe care a promis că le elimină?
5. Salariile medicilor, sub semnul întrebării
Guvernanţii au utilizat şi strategia amânării unor creşteri salariale promise (în cazul profesorilor şi al personalului medical), făcându-se că nu înţeleg sau chiar nepricepând că în anul viitor deficitul bugetar riscă să explodeze sub presiunea poverii cheltuielilor sociale, aşa încât greu se vor mai putea găsi bani pentru alte majorări de salarii.
Să ne amintim că în programul de guvernare, extrem de ambiţios, PSD a promis creşteri salariale pentru cadrele medicale de până la 3.600 de euro până la 1 ianuarie 2018, lucru care încă nu se vede în portofelele acestora? Acestea din urmă, bineînțeles, nu se întâmplă și chiar mai rău, medicii nu doar ca nu vor primi mai multi bani, dar rămân de la anul si fara burse si tichete de masa.
Astfel, de la 1 ianuarie 2018, rezidentii isi pierd nu doar sporurile si tichetele de masa, acolo unde sunt, ci si bursa si nici marire de salariu nu primesc.
Unde nu mai pui că la Camera Deputatilor, un sofer primeste 3.700 de lei, un bucatar 2.900 de lei si un muncitor spalator 2.365 de lei. Să ne mai întrebăm de ce ne pleacă medicii din țară?
După tot ceea ce v-am arătat, concluzia este una singură: e mai puțin important dacă următoarea criză economică va lovi România în 2019, mai devreme sau mai târziu. Singura speranță a PSD-iștilor de a le deturna alegătorilor atenția de la greșelile economice făcute până acum ar fi ca după ei să urmeze la guvernare unii care să stea suficient de mult până la criză (să zicem cel puțin 6 luni), încât social-democrații să aibă pe cine arunca vina.
