Redacția PSnews.ro vă prezintă în cele ce urmează felul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, îi dă șah președintelui Klaus Iohannis în ceea ce privește echipa guvernului Viorica Dăncilă, dar și felul în care poate reacționa șeful statului.
Ați văzut deja cum – încă din primele luni de la instalarea ca președinte al României – Klaus Iohannis s-a pronunțat repetat împotriva ocupării unei funcții ministeriale de către un om vizat de dosare penale, șeful statului punând integritatea mai presus de prezumția de nevinovăție înscrisă în Constituție (vom reveni asupra legii fundamentale).
Problema acum este felul în care Dragnea îi dă șah lui Iohannis, punându-l în fața faptului împlinit: din cabinetul Dăncilă vor face parte mai multe persoane care fie au dosare penale în faza de parchet sau de instanță, fie au fost scăpate de urmărirea penală prin vot parlamentar. De exemplu, din a doua categorie fac parte miniștrii Rovana Plumb (dosarul Belina) și Viorel Ilie (dosarul SGG), în timp ce inculpat este Radu Ștefan Oprea (într-un dosar de evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani). La rândul lui, Paul Stănescu stă în expectativă, ICCJ urmând să stabilească dacă DNA va redeschide sau nu un dosar momentan aflat în etapa „in rem” (cu privire la fapte, nu la persoane).
În afară de politicienii cu neliniști penale, îl avem pe lista lui Dăncilă, pentru Ministerul Cercetării, pe profesorul Nicolae Burnete (președintele Senatului Universității Tehnice Cluj-Napoca). Acesta a făcut parte în 2012 din Consiliul Național de Etică, organism care l-a albit pe Victor Ponta de acuzația de plagiat (însă ulterior CNATDCU a fost de altă părere). Lui Burnete i se adaugă Lucian Șova (propus pentru Transporturi), care acum mulți ani a făcut afaceri cu Boris Golovin, fost colonel în GRU (spionajul armatei ruse). Șova, în schimb, a susținut că nu știa în acel moment ce hram poartă Golovin.
Am așternut întreg acest articolul ca să vă arătăm felul în care primul om în stat nu mai are cale de întors în fața celui de-al treilea: Klaus Iohannis nu mai are nicio variantă de respingere a unui ministru sau a altuia, pentru simplul fapt că președintele poate accepta sau respinge un premier, dar nu dispune de pârghii cu privire la echipa acestuia. Pentru că așa a fost concepută Constituția din 2003: singura dată când șeful statului poate respinge un ministru este remanierea.
Iată ce scrie în legea fundamentală:
„Articolul 85 – Numirea Guvernului
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
[…]
Articolul 103 – Învestitura
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.
[…]
Articolul 109 – Răspunderea membrilor Guvernului
(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială”.
Concluzia este una singură: nu ne așteptăm ca Viorica Dăncilă să aibă un mandat liniștit, noul premier urmând să devină ținta criticilor din partea lui Klaus Iohannis cu privire la biografia unor miniștri precum cei pe care i-am enumerat deja.
