La Consilul Economic și Social (CES) a fost înregistrat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea cerințelor de capital impuse administratorilor de pensii private din România prin OUG 114/2018. Psnews a luat legătura cu analistul economic Radu Soviani pentru a afla mai multe despre acest proiect.
”O parte dintre modificările propuse prin acest proiect de ordonanță de urgență este binevenită, în special în ceea ce privește cerințele de capital pentru fondurile de pensii private, care se îmblânzesc și capătă un caracter gradual. Nu este surprinzător, însă este strigător la cer să constatăm că, atât ,,strategii de lungă durată’’ ai PSD, cât și sferto-Casandrele de la BNR au vrut să facă rău fondurilor de pensii într-o măsură destul de mare prin OUG114/2018 și într-o măsură chiar și mai mare prin minciunile din spațiul public’’, a declarat Soviani.
Analistul economic reamintește faptul că, în urmă cu 3 luni (25 februarie 2019), a avertizat, tot pentru PSnews, că BNR bagă fitile în privința plecării fondurilor de pensii și că ”administratorii de fonduri de pensii nu se pot retrage nici ușor și că nici nu o vor face, așa cum mințea, spre exemplu Valentin Lazea – economistul șef al BNR”.
”Atunci, în februarie 2019, Lazea afirma public în scopul de face lobby netransparent fondurilor de pensii private că ,,Din ce înțeleg eu din discuțiile cu Asociația Pensiilor Private, marea majoritate, dacă nu toate cele șapte societăți se gândesc să se retragă din România’’. Eu am spus încă de atunci, public, că astea sunt doar niște fitile ticăloase ale BNR-ului, prin Lazea. Că OUG 114 este perfectibilă în ceea ce privește cantitatea de capital social, fiind o solicitare aberantă, pentru că o asemenea majorare a capitalului (cum se prevedea inițial) este aberantă, pentru că 70% din fondurile de pensii private merg în titluri de stat ale României, cu riscul de țară și sugeram că mai degrabă se va merge în sensul îmblânzirii cerințelor de capital. Concluzionam atunci că, din punctul meu de vedere, faptul că unul ca Lazea pune problema retragerii, îmi arată că nu există nicio șansă reală ca vreun administrator din Pilonul II să se retragă, ci pur și simplu se negociază’’, a punctat Radu Soviani.
Prin noul proiect de Ordonanță de Urgență, cerințele de capital se îmblânzesc (nu mai cresc aberant în condițiile în care majoritatea plasamentelor este în titluri de stat ale Românei – de 11 ori, ci trebuie să crească anual cu 8% din valoarea contribuțiilor anului precedent. Adică, la fiecare 10 lei vărsați din contribuțiile ensionarilor ,,privați’’ și administratorul trebuie să aducă un leu și 25 de bani, care nu se confiscă, ci rămâne al administratorului. Mai mult, din leul ăsta și un sfert, se pot deduce proporțional sume în funcție de cât de mult investesc fondurile în infrastructură. Ceea ce este bine, susține analistul.
”Ceea ce mă îngrijorează însă este încurajarea investirii în parteneriate public-private (astfel de investiții vin și cu reducerea proporțională a cerințelor de capital), și nu ca idee mă îngrijorează, ci pur și simplu că legislația actuală din România aruncă un unghi de șmen asupra parteneriatelor public-private, respectiv, unghiul de vedere al unora de a ,,investi’’ mai degrabă prin astfel de parteneriate în autostrăzi (mai scumpe și ineficiente) decât prin absorbția de fonduri europene. Atâta timp cât există fonduri europene pentru infrastructură, opinez ferm că mai degrabă metroul și autostrăzile trebuie făcute din aceste sume, nerambursabile, decât prin parteneriate. Mai erau unii care propuneau îmblânzirea OUG 114 prin permiterea a se investi în acțiuni necotate. M-am și exprimat atunci – prin astfel de propuneri Tăriceanu vroia să facă din fondurile de pensii administrate privat, noi SAFI-uri și FNI-uri.
Eu mă bucur că la acel moment ASF l-a combătut ferm pe Lazea, care, inclusiv după aceasă ieșire nervoasă în care mințea că vor pleca probabil toți administratorii de pensii private, în opinia mea ar trebui să aibă decența să ,,demisioneze’’ din funcția de lobby-ist, pentru că astfel de a atitudini compromit ideea de independență a BNR, care sare mai sus chiar decât cei afectați, într-un scop lipsit de legitimitate”, a completat analistul economic.
