Astăzi, premierul Florin Cîțu a declarat că e nevoie de modificarea legii salarizării bugetarilor, care să aducă mai multă eficiență în instituțiile de stat și în baza căreia veniturile să crească în funcție de performanța angajaților. El spune totodată și că legea pensiilor ar trebui modificată: “În acest moment ne uităm la modificarea a două legi care au creat probleme sustenabilității finanțelor publice în România. Vorbim de legea salarizării unitare…și legea pensiilor”. În realitate aceasta este o pistă falsă prin care guvernul încearcă să justifice înghețarea pensiilor și a salariilor.
Vârful aisbergului
Discuțiile au loc în contextul în care autoritățile negociază abia acum bugetul pe 2021. În același timp, sindicatele sunt nemulțumite de înghețarea salariilor. Pe 11 ianuarie, polițiștii membri ai sindicatului Europol anunțau începerea protestelor față de decizia autorităților de a îngheța salariile. La o săptămână distanță, pe 18 ianuarie au avut loc noi proteste în Administrației Prezidențiale. Protestatarii erau nemulțumiți, printre altele, de cuantumul majorării salariului minim pe 2021. Protestele au continuat și weekendul acesta în fața guvernului acolo unde peste o sută de sindicaliști din domeniul feroviar dar și pensionari civili și militari au manifestat împotriva înghețării pensiilor și salariilor.
Așa cum arătam într-o analiză anterioară, bugetarii vor ajunge în 2021 să strângă serios cureaua. Motivul? Guvernanții nu mai pot să ocolească gaura din bugetul de stat. La peste 25 de zile de la începutul anului Guvernul nu a aprobat încă bugetul pe 2021. Pandemia a avut efecte devastatoare asupra economiei României. Deficitul bugetar stabilit inițial de Uniunea Europeană la pragul de 3% (anulat apoi în condițiile pandemiei) a ajuns la noi în țară undeva la 10%. Poveștile despre creșterea economică spectaculoasă a economiei, în condițiile în care aproape peste tot în Europa economiile naționale stagnau, nu mai țin în prezent. Guvernanții se confruntă cu realitatea dură, iar realitatea e aceea că nu mai există bani pentru creșterea salariilor și a pensiilor. Acestea vor fi înghețate la nivelul lunii decembrie a anului precedent și este foarte posibil să rămână așa tot anul. Protestele bugetarilor erau previzibile, dar luni de zile ministrul Finanțelor de la vremea respectivă, Florin Cîțu a preferat să iasă public cu tot felul de declarații în care anunța că în România economia crește și nimeni nu are de ce să își facă griji. Povestea nu mai ține. Nu există bani pentru mărirea salariilor celor peste un milion de bugetari. Mărirea pensiilor cu 40% este o fantasmă, care dacă va fi pusă în practică, va adeveri avertismentul Comisiei Europene care spunea că datoria publică a României poate să ajungă la 100% din Produsul Intern Brut în 2027. Altfel spus, țară rămâne fără creditori și intră în colaps economic, spre bucuria Opoziției care își freacă mâinile de fericire și speră că actualul guvern își va frânge gâtul în promisiuni imposibil de onorat.
În realitate guvernanții știau de mult că finanțele țării sunt pe o pantă descendentă. Nu trebuia să fii economist ca să îți dai seama că pandemia va afecta serios economia României, așa cum s-a întâmplat de altfel cu toate statele membre ale UE. În condițiile în care economia se îndrepta spre stagnare și recesiune, ministrul Cîțu continua seria iluzoriilor declarații publice în care spunea că vom avea creștere economică la sfârșitul lui 2020, în ciuda faptului că mai toți economiștii îl contraziceau. Iată că avem în schimb avem acum un deficit bugetar de aproape 10% și salarii și pensii înghețate. Toate proteste care adâncesc neîncrederea în guvernanți puteau fi evitate în linii mari dacă guvernanții erau sinceri de la bun început și explicau situația în care se află țară. Au ales să eludeze adevărul pentru câștiguri politice, țintind voturile celor peste un milion de bugetari la alegerile parlamentare din 2020.
Anunțul făcut de premierul Cîțu în legătură cu cele două priorități ale guvernanților – sănătatea și investițiile – reprezintă în realitate un pont. Banii vor merge cu prioritate aici, în detrimentul altor sectoare. Premierul a mai spus că vom avea o creșterea a veniturilor care să fie legată de performanță, nu decisă politic. Aceasta reprezintă încă o pistă falsă prin care încearcă să se justifice înghețarea salariilor și pensiilor. Acestea sunt înghețate pentru că nu mai sunt bani, nu din lipsa performanței beneficiarilor.
Partea proastă e că acesta ar putea fi doar vârful aisbergului. Pe bugetari s-ar putea să îi aștepte vremuri și mai grele și nu ar fi exclus ca în condiții de recesiune economică să asistăm la tăieri de pensii și salarii în 2021. Protestele începute luna aceasta s-ar putea extinde așadar și s-ar putea transforma într-un al doilea cartof fierbinte pentru guvernare după epidemia de coronavirus.
