Primită ca un cadou de Crăciun, funcţia de şef al ANAF se va dovedi un eşec pentru Mihaela Triculescu, conform unor specialişti din domeniul economic şi fiscal. “Dacă Finanţele au ajuns pe asemenea mâini, e vai de finanţele ţării!”, ne-a spus, sub rezerva anonimatului, un specialist din domeniul fiscalităţii.
“De la o mică funcţionară la primăria unei comune din Dolj, să ajungi să conduci, să coordonezi aproape 30.000 de oameni, cât are ANAF, este un experiment foarte prost pe care îl fac cei care au pus-o în această funcţie!”, ne-a declarat aceeaşi sursă.
O altă sursă, de data aceasta din interiorul Ministerului Finanţelor, a amintit că dacă doreau să-l înlocuiască pe Ionuţ Mişa din fruntea ANAF, liderii PSD aveau mai multe variante, mult mai bune din punct de vedere strict profesional:
“Puteau s-o pună pe Doina Dascălu, cu mare calificare în domeniul fiscalităţii, care a pornit de pe prima treaptă, de inspector fiscal, şi ajungând, director şi secretar de stat la Finanţe, apoi vicepreşedinte al Curţii de Conturi a României iar acum este consilier de stat al premierului Dăncilă. Apoi, ar mai fi fost Marius Vorniceanu, prieten cu Liviu Dragnea, despre care se pot spune multe dar nu că n-ar fi meseriaş în domeniu – fost comisar general al Gărzii Financiare, fost consilier la Curtea de Conturi şi vicepreşedinte la ASF. Şi mai sunt şi alţii, tot din trena PSD.
Această numire a domnişoarei Triculescu pare a fi un capriciu al lui Teodorovici sau al lui Vâlcov sau, mai grav, poate ascunde intenţia de a crea haos în ANAF, de a slăbi Agenţia, care şi aşa nu stătea prea bine, şi sub acest haos să se deruleze fără grijă alte situaţii care implică bani mulţi, foarte mulţi! Şi poate ascunde faptul că ANAF va fi condusă de cineva din spatele acestei păpuşi drăguţe!”
Aparent, aprecierile de mai sus ar putea părea opiniile unor finanţişti cam misogini. Numai că noua şefă a ANAF ar trebui să restructureze din mers această extrem de importantă entitate pentru bugetul de stat. Gravele probleme structurale care afectează ANAF şi care sunt cunoscute de mulţi ani sunt evidenţiate în mai multe analize ale unor specialişti care urmăresc activitatea Agenţiei. Oricum, Mihaela Triculescu nu este omul care să poată apropia măcar activitatea ANAF de eficacitatea fiscului american.
Iată doar câteva, puţine, din problemele care macină activitatea acestui colos cu picioare de lut numit ANAF şi pe care Mihaela Triculescu ar trebui să le rezolve urgent:
“Problemele ANAF sunt identificate atât la nivelul activităţii de control, cât şi la nivelul activităţii de administrare, cu accent pe executarea silită, pe slaba interoperabilitate între diferitele structuri componente ale ANAF, pe lipsa unor aplicaţii informatice performante care să permită utilizarea unei platforme integrate la nivelul ANAF prin utilizarea tuturor informaţiilor fiscale relevante.”
“Modul de valorificare a informaţiilor din bazele de date proprii ale ANAF nu permite monitorizarea fenomenelor de evaziune fiscală în timp real astfel încât forţa de reacţie a structurilor de control – Inspecţia fiscală, Vamă) să fie pe măsură şi să conducă la stoparea acestora din faza incipientă, înainte ca acestea să producă efecte majore. În ceea ce priveşte interoperabilitatea internă, fiecare dintre structurile ANAF păstrează doar pentru sine baza de date proprie, fără a permite celorlalte structuri accesul la propriile informaţii, deci fără a exista o colaborare consecventă între acestea, fapt ce împiedică ANAF să funcţioneze ca un tot unitar.” Aici, adăugăm noi, credem că nu mai e vorba de proastă organizare ci de-a dreptul de rivalitatea clanurilor din cartelul protectorilor ANAF.
“La nivelul ANAF nu există interoperabilitate cu bazele de date ale Poliţiei de Frontieră (privind fluctuaţia cetăţenilor străini care coordonează structuri şi reţele de evaziune fiscală, care în scurt timp după săvârşirea unor infracţiuni de natură economică părăsesc România), Inspectoratului General al Poliţiei Române, Oficiului Român de Migrări, Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Ministerului Transporturilor, Institutului Naţional de Statistică, Direcţiilor de Impozite şi Taxe Locale, Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor”.
“Consecinţele inexistenţei unor astfel de interoperabilităţi interne şi externe sunt cel mai bine reflectate de valorile ridicate ale evaziunii fiscale în domeniile de activitate cu risc ridicat precum: domeniul importului, producţiei şi comercializării petrolului, carburanţilor sau altor componente petroliere; domeniul importului, producţiei şi comercializării alcoolului şi băuturilor alcoolice; domeniul producerii, importului şi comercializării de ţigarete şi produse din tutun; domeniul comerţului cu cereale, produse de morărit şi panificaţie; domeniul jocurilor de noroc; domeniul prestărilor de servicii (alimentaţie publică, construcţii etc.); domeniul materialului lemnos şi deşeurilor reciclabile; domeniul tranzacţiilor intracomunitare; domeniul comerţului realizat în pieţe, târguri şi oboare.
