Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sibiu au declarat pentru News.ro că unitatea a raportat două cazuri de hepatită de cauză necunoscută la copii, fiind vorba despre un băiat de 16 ani, internat la Spitalul de Pediatrie din Sibiu pentru investigaţii suplimentare, având evoluţie stabilă, şi despre o fetiţă de 10 ani, care a fost externată. Fetiţa luase anterior internării un medicament împotriva unor paraziţi localizaţi la nivelul intestinului sau al altor ţesuturi din organism.
„DSP Sibiu a raportat două cazuri de hepatită de cauză necunoscută la copii, primul a fost raportat în 19 aprilie, la un băiat de 16 ani, internat iniţial la Spitalul Municipal Mediaş, ulterior transferat la Spitalul de Pediatrie din Sibiu, cu suspiciunea de hepatită acută. Markerii virali pentru hepatitele A,B, C şi E au fost negativi, ca şi probele pentru determinarea anticorpilor anti-leptospiră”, a declarat dr. Simona Berariu, purtătorul de cuvânt al DSP Sibiu.
Băiatul este în continuare internat, investigat şi supravegheat, cu evoluţie staţionară şi fără elemente de agravare. Cel de-al doilea caz a fost raportat în 26 aprilie, la o fetiţă de 10 ani, cu markeri de asemenea negativi pentru hepatitele A, B, C, proba pentru hepatita virală E fiind încă în lucru.
„În prezent fetiţa este externată, cu stare ameliorată. De precizat faptul că fetiţa a urmat anterior internării un tratament cu Albendazol, medicament din grupa preparatelor antihelmintice, fiind activ faţă de diverşi viermi sau paraziţi localizaţi la nivelul intestinului şi al altor ţesuturi din organism”, a explicat dr. Simona Berariu.
Astfel, în cazul fetiţei, este luată în calcul şi varianta unei hepatite toxice, din cauza tratamentului urmat.
Boala hepatică misterioasă care a infectat copii din zeci de țări din întreaga lume a ajuns în Asia, cu un caz raportat în Japonia, și în Canada, relatează The Guardian. Sunt peste 190 de cazuri până acum, inclusiv unul în România. 140 de cazuri de hepatită acută au fost înregistrate în Europa. Dintre cazurile depistate, cel puțin un copil a murit și alți 17 au avut nevoie de transplant hepatic, potrivit OMS.
„Nu este încă clar dacă a existat o creștere a cazurilor de hepatită sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul așteptat, dar nu sunt detectate. Deși un adenovirus este o ipoteză, sunt în desfășurare investigații pentru a determina cauza”, a spus OMS într-un comunicat.
Sindromul clinic „printre cazurile identificate este hepatita acută (inflamația ficatului) cu enzime hepatice semnificativ crescute”, se arată în comunicat. Mulți pacienți au raportat simptome gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale, diaree și vărsături „precedate de prezentare cu hepatită acută severă”, precum și niveluri crescute de enzime hepatice. Majoritatea cazurilor nu au raportat febră, iar virusurile obișnuite care provoacă hepatită virală acută – cum ar fi virusurile hepatitei A, B, C, D și E – nu au fost detectate în niciunul dintre aceste cazuri, potrivit OMS.
