Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, susține că proiectul depus de AUR privind creşterea siguranţei în şcoli prin reintroducerea uniformelor şcolare în învăţământul preuniversitar este „o ciorbă reîncălzită” și se înscrie „în nota parlamentarii spun lucruri trăsnite”. Potrivit lui Cristache, dacă acest lucru va fi aplicat „vor fi familii care nu își vor permite nici măcar acele uniforme școlare și atunci, practic, se ajunge în situație în care se îngrădește accesul la educație sau se creează, din contră, niște discrepanțe și nu o apartenență, cum spun parlamentarii de la AUR”.
Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinții amintește că, și în acest moment, unitățile de învățământ au, prin lege, posibilitatea să reglementeze portul uniformei, prin consultarea părinților de la nivelul consiliilor sau asociațiilor.
„Este o ciorbă reîncălzită. În fiecare an apare câte un parlamentar care se înscrie în nota <<parlamentarii spun lucruri trăsnite>>. Nu spun că nu ar fi benefic în unele situații, dar făcând o analiză, poți constata cu certitudine că nu poți să vii cu un cadru general, cu o legislație care încalcă Constituția României. Vor fi familii care nu își vor permite nici măcar acele uniforme școlare și atunci, practic, îi îngrădești accesul la educație sau creezi, din contră, niște discrepanțe și nu o apartenență, cum spun parlamentarii de la AUR.
Și în acest moment, unitățile de învățământ au, prin lege, posibilitatea să reglementeze portul uniformei, prin consultarea părinților de la nivelul consiliilor sau asociațiilor. Decizia trece mai departe prin consiliul de administrație, se avizează și directorul trebuie să pună în executare decizia. Doar că, în lege, spune că nu poți îngrădi accesul unui elev care nu vine în unitatea de învățământ cu uniformă. Vrei să reduci decalajul dintre acele familii care epatează, în raport cu cei care n-au posibilități financiare? Păi tot în cei care nu au posibilități financiare vei da pentru că se duce și cumpără de la second hand o pereche de pantaloni și o cămașă pe care dă 20 de lei. Pe când dacă vom institui uniformă la nivel general, dacă luăm în calcul două rânduri de uniforme cel puțin, atunci vorbim de cel puțin de 200, dacă vorbim de cele mai sărace uniforme. Dacă vorbim doar de un semn distinctiv, aici nu avem niciun fel de problemă, dar asta nu înseamnă uniformă. Să te duci cu o uniformă de sus până jos nu vei avea succes never ever pentru că trebuie modificată legea, inclusiv Constituția României”, a declarat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.
„Ce faci cu un elev care se încăpățânează și nu vine cu uniformă, chiar dacă părinții au sau nu au bani? Poți să îi închizi ușa în nas și să îi îngrădești accesul la educație? Nu. Este foarte important să respectăm codul pe care trebuie să îl respecte un elev la școală plecând de la responsabilitatea familiei de a-și trimite copilul la școală într-o ținută corespunzătoare până la culori care pot fi trecute prin Consiliul Administrație și modul în care directorii se pot impune în acest punct de vedere. Și aici e problemă. Avem trecut un cod vestimentar, dar pot fi elevi care să nu țină cont de el și merg în continuare la legea care spune că nu îl poți da afară și atunci trebuie modificată și Constituția, și legislația”, a mai susținut Iulian Cristache pentru PS News.
Amintim că AUR a depus la Senat o propunere legislativă care modifică Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în şcoli prin reintroducerea uniformelor şcolare în învăţământul preuniversitar. Iniţiatorii actului normativ sunt deputaţii George Simion şi Lilian Scripnic.
„Specialiştii în pedagogie şcolară consideră că uniforma şcolară ar diminua diferenţele de statut economic şi social şi ar contribui la eliminarea situaţiilor penibile în care copiii se simt frustraţi de modul în care se îmbracă.
Prin implementarea unor norme care să reglementeze vestimentaţia elevilor pot fi evitate situaţii de un pericol deosebit, precum pătrunderea într-o anumită unitate şcolară a unor persoane străine de aceasta pentru a ajunge la un anumit elev şi a-l supune unor rele tratamente.
Acestea se întâmplă din cauză că mare parte dintre aceste unităţi nu legitimează toate persoanele care intră în incintă. În şcolile din România care au adoptat uniforma şcolară astfel de evenimente lipsesc”, se precizează în expunerea de motive.
Iniţiatorii mai susţin că purtarea uniformei şcolare reprezintă şi o pregătire pentru viaţa profesională, întrucât aceasta îi învaţă pe elevi să se îmbrace elegant şi potrivit împrejurărilor şi, totodată, copiii îşi concentrează atenţia pe ce au de învăţat şi pe relaţia dintre ei, nu neapărat „ce are x sau y pe ea/el astăzi”.
„Majoritatea uniformelor au o eleganţă sobră, ceea ce îi pregăteşte pe copii şi pentru viaţa profesională. Există meserii la care este obligatoriu să porţi uniformă, iar la majoritatea locurilor de muncă trebuie să respecţi un anumit cod vestimentar”, potrivit iniţiatorilor actului normativ.
Aceştia precizează că uniformele şcolare au o tradiţie neîntreruptă în România încă din secolul al XIX-lea. Primele uniforme şcolare de pe teritoriul ţării noastre au apărut la Turnu Severin în 1897.
Ulterior, prin reforma la scară largă a învăţământului implementată de Spiru Haret, obligativitatea purtării uniformelor şcolare s-a extins la nivel naţional.
Cât priveşte sursa de finanţare a propunerii legislative, iniţiatorii fac trimitere la Legea Educaţiei din 2011, care prevede alocarea a minimum 6% din PIB pentru Educaţie, ceea ce însă nu s-a întâmplat niciodată.
