Rata anuală a inflaţiei a urcat la 16,8% în luna noiembrie 2022, de la 15,32% în octombrie, pe fondul scumpirii produselor alimentare cu 21,55%, mărfurilor nealimentare cu 16,17% şi serviciilor cu 9,51%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Totodată, rata inflaţiei de la începutul anului (noiembrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 15,9% iar rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2021 – noiembrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2020 – noiembrie 2021) este 13,1%.
Analistul economic Petrișor Peiu a vorbit în exclusivitate pentru PS News despre creșterea ratei inflației și prognozele înșelătoare din ultima vreme ale Băncii Naționale a României. Acesta a spus că scumpirea produselor la raft este o consecință directă a creșterii prețurilor producției industriale, așa zisa inflație la poarta fabricii. Totodată, acesta este de părere că inflația va continua să crească în lunile următoare, iar predicțiile BNR s-au dovedit în ultimii ani de zile eronate.
„Rata inflației este creșterea prețurilor pe care o resimțim la raft. Acest lucru are ca principală cauză creșterea prețurilor producției industriale, adică cresc prețurile la poarta fabricii. Această creștere a prețurilor producției industriale are loc de vreo șase luni de zile, într-un ritm susținut și ea se propagă în economia reală, adică ajunge în prețurile de la raft în doar câteva luni. Deci, rata inflației a continuat să crească ca urmare a acestei inflații industriale și va continua să crească în următoarele trei – patru luni, cel puțin. Nu ne așteptăm la o îndulcire a acestui fenomen inflaționist.
Încă o dată s-a văzut că prognoza Băncii Naționale cu rata inflației la final de an a fost depășită de realitate. Acest lucru se cam întâmplă de vreo 2 ani încoace. Toate prognozele Băncii Naționale sunt depășite și toți cei care își fac bugetele în baza acestei prognoze se dovedește că nu sunt foarte inspirați. Concluzia e că va continua acest fenomen. Avem deja o confirmare a scăderii puterii de cumpărare față de anul trecut, o erodare a economiilor și din păcate acest fenomen va continua”, a spus economistul.
Totodată, economistul a vorbit și despre țintele de deficit bugetar pe care guvernanții le pun în cazul viitorului buget pe 2023. Astfel, pentru anul 2023, soldul bugetar este estimat la -4,40 % din PIB, iar cheltuielile de personal la 8,2 % din PIB. Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la – 4,40 % din PIB și deficit ESA estimat la -4,40 % din PIB.
„Din păcate, această scădere a deficitului are la bază un fenomen înșelător și anume veniturile statului cresc foarte rapid ca urmare a inflației și cheltuielile pe care statul le face au loc la câteva luni după ce se fac aceste venituri și atunci tot timpul rămâne un decalaj în timp care face ca deficitul bugetar să poate să scadă în termeni nominali. Deci e o transferare a poverii acestei datorii publice pe care statul o are către cetățeni, prin inflație”, a explicat economistul pentru PS News.
