Inspecţia Judiciară (IJ) a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a publicat, joi, pe site-ul propriu, un raport devastator despre mandatul Alinei Bica în calitate de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), între 16 mai 2013 şi 21 noiembrie 2014.
Amintim că, în noiembrie, Alina Bica a fost arestată preventiv, iar ulterior (în 2015) a fost trimisă în judecată în două dosare privind presupuse retrocedări supraevaluate comise anterior activităţii ei în DIICOT, când făcuse parte din Comisia Centrală a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).
Principala nemulţumire a IJ în raportul privind activitatea Alinei Bica la şefia DIICOT se leagă de comunicarea defectuoasă a acesteia cu subalternii.
„În timpul controlului efectuat, s-a discutat cu toţi procurorii din cadrul tuturor serviciilor şi birourilor în legătură cu modul şi calitatea comunicării cu conducerea direcţiei.
S-a reţinut, astfel, că, spre deosebire de domnul procuror şef C. O. (Codruţ Olaru – n.r.), care a condus DIICOT până la numirea doamnei procuror şef A.M. B. (Alina Mihaela Bica – n.r.), şi care a practicat un stil managerial participativ şi la care toţi procurorii aveau acces în orice moment în care aveau nevoie de îndrumare şi coordonare, în cazul doamnei procuror şef A. M. B. lucrurile au fost complet diferite; în acest sens, procurorii s-au confruntat cu situaţii în care deşi aveau de rezolvat probleme care reclamau prezenţa şefului direcţiei, acesta nu era de găsit; de asemenea s-a reţinut că, datorită tonului ridicat folosit, precum şi a modului imperativ în care aceasta tranşa problemele invocate de subalterni, s-a preferat o comunicare indirectă, prin şefii de servicii. Aceştia din urmă au arătat că s-au confruntat cu o comunicare dificilă şi că doamna procuror şef A. B. (Alina Bica – n..r) le inspira un sentiment de nesiguranţă şi neîncredere; de asemenea, au fost nemulţumiţi de faptul că nu era convocat Colegiul de conducere pentru a decide în chestiuni mai importante, doamna procuror şef A. B. preferând să fie singurul decident, însă şi în acest caz dădea dovadă de instabilitate şi inconsecvenţă”, se arată în documentul citat.
Alt minus al activităţii Alinei Bica se referă la stilul managerial „autoritar şi lipsit de comunicare”, care a generat „o atmosferă de nesiguranţă şi neîncredere în cadrul colectivului de procurori”.
„Urmare a controlului activităţii manageriale a procurorului şef A. M. B., deşi s-a constatat că aceasta are o bună pregătire profesională, totuşi, din cauza adoptării unui stil managerial autoritar şi lipsit de comunicare, s-a creat o atmosferă de nesiguranţă şi neîncredere în cadrul colectivului de procurori.
În acelaşi sens s-a mai reţinut că nu a convocat Colegiul de Conducere pentru a se decide cu privire la problemele importante ale DIICOT, Structura Centrală”, punctează Inspecţia Judiciară.
Totodată, IJ reclamă faptul că Alina Bica a detaşat-o, în 2014, prin ordin, pe o jurnalistă în funcţia de specialist la DIICOT, deşi legea prevedea altceva. Mai mult: jurnalista a participat la şedinţe operative, spre nemulţumirea unor procurori.
„Prin ordinul nr…../16.04.2014 al procurorului şef direcţie B. A. M., doamna F. D., jurnalist la Editura „Evenimentul zilei şi Capital” a fost detaşată în funcţia de specialist la DIICOT, pe o perioadă de 1 an.
În conformitate cu dispoziţiile art.4 alin.7 din Legea nr.508/2004, conducătorul biroului prevăzut la alin.6 poate fi un procuror desemnat de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori un jurnalist, încadrat ca specialist, numit pe bază de concurs sau de examen.
În consecinţă, putea fi încadrat ca şi specialist un jurnalist numai în funcţia de şef al Biroului de informare şi relaţii publice, nu ca şi lucrător în cadrul acestui birou, detaşarea susmenţionată în cadrul acestui birou încălcând dispoziţiile legale.
Prin nota nr…./VI/1/2014 întocmită de către procuror şef adjunct direcţie, H. E. – G., s-a constatat că, întrucât doamna F. D. nu corespunde atribuţiilor, exigenţelor şi responsabilităţilor funcţiei publice de specialist cu înaltă calificare în domeniul jurnalistic, în cadrul direcţiei, nu mai este oportună menţinerea detaşării acesteia ca specialist în cadrul DIICOT, solicitându-se Editurii „Evenimentul zilei şi Capital” încetarea detaşării acesteia, începând cu data de 02.12.2014.
În lipsa unei metodologii privind desfăşurarea activităţii de către specialiştii în comunicare, doamna F. D. a participat inclusiv la desfăşurarea unor şedinţe operative, aspect perceput negativ de către o parte a colectivului de procurori din cadrul Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii economico-financiare.
Activitatea Biroului de informare şi relaţii publice a fost realizată cu un singur grefier, care a desfăşurat activitate şi în cadrul Biroului de cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională din cadrul DIICOT.
Raportat la creşterea volumului de activitate în cadrul Biroului de informare şi relaţii publice, luând în considerare volumul semnificativ de muncă necesar realizării extraselor solicitate (ce presupune anonimizarea a numeroase date), precum şi urgenţa solicitărilor primite, s-a exprimat opinia privind repartizarea unui grefier specializat care să desfăşoare activitate numai în cadrul acestui birou”, detaliază Inspecţia Judiciară.
