Europarlamentarul liberal Cristian Buşoi a vorbit în exclusivitate pentru PS News despre reforma pensiilor, securitatea energetică a României și perspectivele de aderare la spațiul Schengen.
Cum vedeți dezbaterea pe creșterea pensiilor? Vedem că există o contradicție între PSD și PNL în ceea ce privește procentul cu care ar putea fi majorate. Care ar fi cea mai bună soluție?
Cristian Bușoi: “Pensionarii trebuie sprijiniți. Pensiile lor trebuie să crească pentru a putea compensa astfel creșterea inflației, dar și a celorlalte creșteri înregistrate, facturi curent, produse de bază. PNL propune o creștere a pensiilor cu 15%, foarte aproape de rata inflației. Cred că aceasta este cea mai bună soluție. Miniștrii Muncii și Finanțelor trebuie să vină cu un calcul mai clar și să ne arate care este impactul bugetar foarte exact. Suntem într-o situație delicată. Vrem să ajutăm categoriile vulnerabile și o vom face, dar ajutorul va fi în funcție de cât putem oferi, de cât ne permite bugetul”
Este România securizată iarna aceasta pe plan energetic?
Cristian Bușoi: “Da. România este una dintre cele mai sigure țări europene. România are acum gaz suficient ca populația să nu aibă de suferit. Avem depozitele de gaz pline. Doar dacă ar fi câteva săptămâni la rând temperaturi extreme și din motive tehnice nu s-ar putea scoate imediat tot gazul din depozite, ne-am putea confrunta cu unele întreruperi, dar acestea nu vor afecta populația, spitalele, școlile. Sub coordonarea premierului Nicolae Ciucă s-au luat toate măsurile ca iarna aceasta sistemul energetic să fie pregătit și sunt convins că vom trece cu bine peste lunile reci. Îngrijorarea mea pentru UE și România este legată de iarna 2023-2024. Dacă se vor opri total importurile de gaz din Rusia (care au scăzut istoric de la 40% din consumul UE la aproximativ 9%), nu vom mai avea de unde umple depozitele. Din Statele Unite, Norvegia, Algeria anumite cantități suplimentare de gaz și LNG, care au fost disponibile anul asta, pare că nu vor mai fi disponibile în totalitate anul viitor. Dar, UE caută soluții pentru o bună mobilizare, iar împreună, solidari și uniți sunt convins că vom trece peste toate provocările.
Și în România lucrurile se mișcă, iar deciziile recente confirmă afirmațiile mele. Datorită parteneriatului pe care îl avem cu Statele Unite ale Americii și țări membre ale Uniunii Europene vom reuși să ne mărim capacitatea de producție a energiei nucleare: vom construi la Cernavodă reactoarele 3 și 4 și, în paralel, vom dezvolta SMR-uri, reactoare modulare de mici dimensiuni. Parlamentul European în ansamblul său a înțeles importanța energiei nucleare în drumul Europei spre independență energetică și a decis ca puterea nucleară să fie adăugată la taxonomia Uniunii Europene pentru activități și investiții durabile începând cu 2023. Vorbim despre o piață a investițiilor durabile de 8 trilioane de dolari. Condiția este ca proiectele să îndeplinească standardele stabilite în taxonomia ecologică.
Mai trebuie spus însă un lucru. România trebuie să accelereze procedurile pentru autorizarea capacităților de energie regenerabilă. România nu poate să facă niciun pas în lateral de la acest drum pe care a pornit Europa. Din păcate, deocamdată țara noastră nu a dovedit o mare eficiență în scurtarea termenelor și simplificarea procedurilor pentru instalarea capacităților regenerabile, fie că vorbim despre energia solară, eoliană, hidro sau geotermală”.
Care sunt perspectivele de aderare la Schengen în iarna aceasta?
Cristian Bușoi: “Merităm să fim în Schengen și am demonstra deja asta. Au fost discuții nenumărate în Parlamentul European pe această temă, inclusiv o rezoluție s-a votat pentru aderare, rezoluție pentru care s-au implicat toți europarlamentarii. Președintele României, premierul Nicolae Ciucă au fost recent la Bruxelles și au avut discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. România are sprijin puternic pentru aderarea la Schengen de la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană. Toate eforturile s-au făcut, există un sprijin larg și la nivelul statelor membre, dar e nevoie de unanimitate.
Mai avem o nucă tare, Olanda, cum am mai spus, dar și o situație ciudată, Suedia. În Suedia Guvernul susține intrarea României, dar opoziția se abține. Olanda încă a arătat, formal și informal, anumite reticențe privind aderarea noastră. Eu îmi exprim însă speranța că până la finalul lunii decembrie vom atinge două obiective importante: aderarea la Schengen și ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Sper ca Olanda și Suedia să înțeleagă că unitatea europeană se realizează atunci când toți membri primesc respectul cuvenit și regulile sunt aceleași pentru toată lumea, indiferent dacă vorbim despre o țară mai mică sau mai mare, mai bogată sau mai puțin bogată”.
În final, dacă ne puteți spune câte ceva despre activitatea dumneavoastră din PE, în ultima vreme.
Cristian Bușoi: “Săptămâna trecută am depus împreună cu colegul meu din Comisia ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European un amendament foarte important la Programul RePower EU. Am cerut Comisiei Europene să finanțeze din acest program și proiectele pe energie nucleară. Astăzi (luni 14 noiembrie), în Comisia ITRE vom vota un raport pentru care prevede simplificarea procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru proiectele care implică energie regenerabilă: solară, eoliană, hidro și geotermală. Găsirea celor mai pragmatice soluții pentru criza din Energie este în continuare subiectul principal de pe agenda mea de la Bruxelles. Este și în responsabilitatea mea și a colegilor mei din Comisiei să ne asigurăm că deciziile care se iau la nivel european sunt în beneficiul cetățenilor pe care îi reprezentăm și al industriei. Am solicitat recent Comisiei Europene să propună un sistem de reglementare a prețurilor, în funcție de fiecare tehnologie, care să funcționeze în toată Uniunea. Am cerut, de asemenea, comisarului pentru Energie, Kadri Simson, să vină cu soluții pentru scăderea prețului la gazul din import. M-am întâlnit recent cu șefii guvernelor Cehiei și Slovaciei și cu miniștrii Industriei, Comerțului și Economiei din aceste țări, în cadrul unui eveniment extrem de important care a avut loc la Praga. Am purtat de asemenea discuții oficiale cu reprezentanți ai industriei și cu oficiali din țări care nu sunt membre UE și care ne și ajută acum cu resurse pentru a trece cu bine de iarna aceasta. Este o perioadă cu provocări. Este o perioadă în care trebuie să ne mobilizăm serios și să negociem deschis cu parteneri onești, care să ne asigure furnizarea de gaz prin conducte pe termen mediu și lung”.
