Într-un interviu acordat PS News, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a abordat, printre altele, subiectul reorganizării administrativ-teritoriale a României și a apreciat proiectul depus în acest sens de Opoziție în Parlament. Președintele CCIR a respins ideea unor lideri din coaliției, potrivit căreia proiectul Opoziției ar fi făcut „doar pentru că dă bine electoral”, Daraban susținând că dacă era așa, l-ar fi făcut Puterea. De asemenea, el s-a arătat îngrijorat de deficitul balanței comerciale, care a ajuns la 34,1 miliarde la sfârșit de 2022, precizând că „statul se bucură la acest TVA care se rostogolește de la persoana fizică când achiziționează fel și fel de năzbâtii de pe piață”. Pe de altă parte, președintele CCIR a acuzat ONG-urile de mediu că blochează investiții strategice care ar asigura independența energetică a României și a fost de părere că acestea ar trebui anchetate de autorități „să vedem cine le finanțează să ducă această politică de blocaj economic pe care o duc ele acum”.
PS News: Se pare că politicienii v-au ascultat apelul, iar zilele trecute, în Parlamentul României, a fost depus un proiect de lege pentru reorganizarea administrativă a țării în 12 județe şi praguri de 10.000 de locuitori pentru orașe și 5.000 de locuitori pentru comune. Ce părere aveți despre acest proiect?
Mihai Daraban: Noi nu putem decât să salutăm acest gen de inițiativă, necontând din partea cui vine atâta timp cât vine de la un parlamentar român. E logic ca dânșii să vină cu inițiativă parlamentară, noi neavând acest atribut și cu cât mai puține județe, cu atât mai bine. Noi am venit cu o soluție care, repet, noi am dat-o ca ipoteză de lucru. Deci nu am spus că deținem adevărul în ceea ce înseamnă reorganizare. Noi am venit cu acea soluție pe 15 județe, pe formatul curților de apel, orice mai puțin de 15 este salutat și binevenit.
Am văzut că se mențin aceleași praguri pentru comune și orașe, deci nu vedem absolut nicio problemă, să dea Dumnezeu ca această inițiativă să fie luată în serios de către politicienii români și să-și dea seama că, pe termen mediu și lung, este unica soluție pentru ca bugetul României să capete un confort suficient ca să se facă investițiile publice dorite, infrastructura în mod special și, în al doilea rând, România să fie cu o fiscalitate redusă ca să permită investitorilor să vină în România,
PS News: Cei de la coaliția de guvernare spun că acest proiect legislativ, care aparţine USR, a fost făcut doar „ca să dea bine electoral”.
Mihai Daraban: Nu știu acum, dacă dânșii ar vedea proiectul din perspectiva asta, că dă bine electorală, l-ar face ei, nu văd care este problema. Adică, până la urmă, dacă electoratul și-ar dori acest lucru și eu sunt convins că își dorește… dar va fi o problemă de un aparat de lucru care va dispărea din anumite consilii județene, anumiți primari care vor dispărea și aici deja e o problemă politică, nu-i de electorat.
PS News: Deci credeți că acest proiect are potențialul necesar pentru a rezolva problema administrativă?
Mihai Daraban: Fără îndoială, fără îndoială. Noi, repet, am venit doar cu o ipoteză de lucru, deci nu ne asumăm că avem noi adevărul. Ne dorim să fie o administrație mult mai suplă, eficientă și, în același timp, economică pentru România anilor 2023. Pentru că iar trebuie să facem apel la modelul polonez, care din 47 de voievodate au rămas cu 16, la o populație de 38 de milioane de locuitori, deci iată că se poate. Iată că unii au înțeles nevoia aceasta de reducere a cheltuielilor de funcționare a statului, mai rămâne să înțelegem și noi.
PS News: Ați avut zilele trecute o întrevedere cu ambasadorul Regatului Maroc în România. Care sunt concluziile după acea întâlnire și ce perspective sunt în relația România-Maroc pentru mediul de afaceri?
Mihai Daraban: Noi cu Marocul, paradoxal, avem schimburi comerciale peste 1 miliard, chiar 1,2 miliarde de euro pe anul trecut, ceea ce este semnificativ cu o țară de dimensiunea Marocului și faptul că e o țară din afara Uniunii Europene. Avem un numitor comun, industria auto, unde și ei și noi suntem niște mici campioni, unde sunt foarte mulți pe orizontală care lucrează pentru industria auto și de aici, bineînțeles, se pot dezvolta mult mai multe. Noi întotdeauna visăm ca între țările acestea mai îndepărtate, țările extracomunitare, să avem niște proiecte majore în jurul cărora să graviteze aceste IMM-uri. Pentru că IMM-urile în sine nu o să poată să contribuie la comerțul exterior al României, având în vedere puterea lor economică. Dar legate de un proiect major, mare se poate, iar asta se dovedește cu vârf și îndesat în relația asta cu Marocul, pentru că numitorul nostru comun se numește Renault.
Deci iată că, practic, s-a creat o legătură între industria de orizontală care deservește Renault atât în România, cât și în Maroc.
PS News: Tot în acea întâlnire spuneați că mediul de afaceri din România trebuie să revină pe piețele tradiționale. Puteți detalia?
Mihai Daraban: Dau un mic exemplu, pentru că tot am fost în Columbia anul acesta. Vă aduc aminte cum cheltuia regimul comunist valuta forte. Vă dați seama că, dacă au înțeles în 1975 să cumpere un sediu de ambasadă de cinci etaje la Bogota, Columbia, de exemplu, reprezenta o piață tradițională pentru noi, cum a reprezentat și Brazilia și așa mai departe. Toată aprovizionarea cu minereu de fier a României era asigurată din Brazilia și, concomitent, bineînțeles că foarte multe exporturi românești erau către Brazilia. Și pe ele le putem considera piețe tradiționale, care, din păcate, după revoluție, le-am ignorat și așa pot să număr foarte multe, inclusiv în Africa Neagră, inclusiv în Extremul Orient, Indonezia, nu mai vorbesc de Coreea de Sud, Japonia. Deci noi am avut piețele noastre tradiționale, care, din păcate, le-am cam ignorat după Revoluție, ca să nu spun că ne-am făcut că le-am uitat.
PS News: Care sunt evaluările Camerei de Comerț și Industrie a României despre starea actuală a economiei, în contextul războiul de la graniță și a dezechilibrelor generate de pandemia de COVID?
Mihai Daraban: Pe noi ne preocupă foarte mult deficitul balanței comerciale a României, care, din păcate, capătă dimensiuni înspăimântătoare. Am ajuns la 34,1 miliarde la sfârșit de 2022, față de 28,3 la sfârșit de 2021, față de 23,8 la sfârșit de 2020. Dacă vreți, mă duc mai în spate, nu mai departe de acum 8 ani, în 2015 am avut doar 8,7 și vedem cum se adâncește acest deficit al balanței, adică importăm în neștire. Statul se bucură la acest TVA care se rostogolește de la persoana fizică când achiziționează fel și fel de năzbâtii de pe piață. Și acest lucru trebuie să ne pună pe gânduri. Pe de altă parte, mediul nostru de business cunoaște o creștere economică în termeni clari. Nu vorbesc de PIB, vorbesc pur și simplu de cifra de afaceri de la un an la altul. Vorbim de profitul de la un an la altul al celor care depun bilanțul la organele fiscale, pentru că până la urmă ei sunt oglinda economiei și nu cred că există alt reper decât cei care depun bilanțul la organele fiscale, pentru că ei sunt cei care aduc valoarea adăugată.
PS News: S-a vorbit, tot în contextul războiului din Ucraina, despre necesitatea ca România să fie independentă energetic. Vi se pare acest obiectiv fezabil pentru țara noastră?
Mihai Daraban: Da, este fezabil, eu aici sunt optimist. Din păcate, nu cu viteza pe care ne-am dori-o, e de lucrat, dar avem obiective care trebuiesc readuse în producție, avem de continuat proiecte neterminate. Aici mă refer la ce înseamnă Nuclearelectrica, mă refer la ce înseamnă Hidroelectrica, că și ei au tot felul de baraje din astea în diferite faze, de 80%, 90% terminate, dar din cauza unor ONG-uri pe mediu acestea au fost blocate. Dar, repet, există potențial și aici chiar sunt optimist, deși mai e mult până să ne atingem acest obiectiv, să apelăm și la gazul din Marea Neagră, să îl scoatem odată pentru totdeauna și cu asta basta.
M-am referit la acele ONG-uri de mediu care au blocat, de exemplu, producția de energie în diferite etape, mai ales în domeniul hidroelectric, baraje care au ajuns la 80%, 90% și au fost blocate, nu mai vorbesc de Roșia Montană, nu mai vorbesc de alte obiective care ar fi trebuit să duduie și care au fost blocate, nu mai vorbim de autostrăzi întârziate de procese cu aceste ONG-uri. Probabil a venit momentul ca aceste ONG-uri să fie anchetate. Să fie anchetate cu privire la proveniența finanțărilor pe care le au, pentru că, până la urmă, nu vorbim neapărat de niște anchete care să ducă în penal, dar ele să fie anchetate pe principiul „follow the money”. Să vedem cine le finanțează ca să ducă această politică de blocaj economic pe care o duc ele acum.
