Faptul că procurorii Secţiei de anchetă au anunțat oficial că Laura Codruţa Kovesi e acuzată că ar fi primit 268.689,36 lei de la Sebastian Ghiţă pentru extrădarea lui Nicolae Popa, când aceasta avea funcţia de procuror general al României, a creat isterie în rândul opiniei publice.
DNA, mânjită de scandaluri și acuzații grave
Astfel, peste noapte toți au început să își dea cu părerea despre Kovesi, de soarta acesteia, și de controversele in care este implicată, însă nimeni nu s-a întrebat care mai este soarta insituției DNA(Direcția Națională Anticorupție), care după cele doua mandate ale Laurei Codruța Kovesi are credibilitatea la pământ.
România are nevoie în aceste momente de oameni providențiali, de eroi, sau de instituții puternice care să ne deservească societatea?
Ce se va întâmpla cu DNA-ul în viitor? Care va fi soarta instituției mânjită acum de abuzuurile ce s-au comis în timpul mandatelor Laurei Codruța Kovesi? Amintim că fosta șefă a DNA este acum favorită pentru a ocupa funcția de procuror-șef european, astfel că cel mai probabil aceasta va găsi o cale de surpraviețuire la Bruxelles, sau de ce nu, pe ”meleaguri românești”, mai exact pe scena politică.
Consecințe dezastruoase după scandalul Kovesi (doi ani de controverse)
După ce imaginea DNA-ului a fost știrbită în ultimii doi ani de zile, este de așteptat ca pe viitor orice dosar al instituției să fie privit cu o oarecare suspiciune, în special dosarele cu o vechime considerabila. Amintim că în fișetele procurorilor DNA se află mii de investigații deschise în mandatele lui Kovesi și ținute sub cheie. În acest context, ne întrebăm ce se va întâmpla cu aceste dosare? Cine își va asuma, așadar, trimiterea lor in judecată sau infirmarea/ închiderea lor?
Cum va arăta un DNA care are mii de dosare deschise multe dintre ele la o simpla plângere/ denunț sau pe baza unor interceptări SRI?
La toate aceste probleme, viitoarea conducere a DNA va trebui să vină cu soluții: să admită greselile din trecut și sa ia măsuri, iar în aces caz un prim pas a fost făcut deja. Amintim că mai mulți procurori DNA au fost dați afară în ultima perioadă. De altfel, o altă măsură pusă în practică de actuala conducere este cea a acceptării recursurilor în anulare, de exemplu cum a procedat DNA recent in dosarul fostului ministru Constantin Nita, când ca urmare a unei contestații în anulare, dosarul fostului lider al filialei PSD Brașov, a fost rejudecat la ÎCCJ.
Altfel spus, recâștigarea încrederii prin admiterea erorilor și realizarea unor anchete fără cusur sunt cele două căi de salvare a instituției.
Însă, având în vedere cele întâmplate, ne întrebăm: mai sunt procurori onesti dispuși sa lucreze in DNA, o instituție decredibilizată după mandatele lui Kovesi? Câți procurori mai sunt dispuși să aleagă grâul de neghină, să dea la o parte anchetele făcute cu dedicație, sau cele pur și simplu slabe și fără probe?
Câți procuori vor mai fi dispuși să se concentreze cu adevărat pe marea corupție, așa cum a fost scopul inițial al înființări parchetului anticorupție?
Rămâne de văzut.
