Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi seară, la vernisajul expoziţiei „Rezistenţii. Amintire şi recunoştinţă”, organizată de Muzeul Naţional Cotroceni, pentru a marca împlinirea a 30 de ani de la prăbuşirea regimului totalitar comunist, potrivit agerpres.
„La 30 de ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989, avem cu toţii datoria morală ca, în paralel cu omagierea victimelor comunismului, să acţionăm pentru apărarea idealurilor Revoluţiei Române, consolidarea democratică, întărirea instituţiilor statului, condamnarea ororilor comunismului şi combaterea tuturor manifestărilor care riscă să fragilizeze democraţia şi să pună în pericol pacea socială. Ataşamentul profund faţă de valorile şi principiile europene, respectul faţă de demnitatea umană şi faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale sunt cele mai de preţ realizări ale României de astăzi, care trebuie însă apărate neîncetat. Proiectul expoziţional ‘Rezistenţii. Amintire şi recunoştinţă’ este o valoroasă contribuţie adusă tuturor acestor nobile cauze. Vă îndemn să îl descoperiţi”, spune preşedintele Klaus Iohannis în mesajul inclus în catalogul expoziţiei.
Directorul Muzeului Naţional Cotroceni, Liviu Jicman, a evidenţiat la vernisaj importanţa proiectului.
„Considerăm că este nevoie, în societatea de astăzi, de acest proiect şi de iniţiative similare, ca un antidot împotriva amneziei colective, iar această expoziţie este, dacă vreţi, o radiografie în miniatură a unui regim represiv şi criminal instaurat în numele unei ideologii utopice. Sper ca această expoziţie, cât şi alte iniţiative similare să poată ajunge la un public cât mai larg”, a afirmat Liviu Jicman.
Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Octav Bjoza, a subliniat că „au existat în această ţară bărbaţi şi femei, care, atunci când a fost vorba de salvarea demnităţii acestui neam, nici chiar jertfa supremă nu li s-a părut a fi prea mult”.
El a adăugat că, „în urmă cu 60 – 70 de ani, existau patru – cinci noţiuni sfinte” şi anume „noţiunile de neam, de patrie, de tricolor şi credinţa strămoşească”. „Cu regret constat că astăzi aceste noţiuni nu prea mai înseamnă mare lucru. Îmi exprim speranţa că, într-o bună zi, generaţia tânără nu îşi va mai părăsi cu atâta uşurinţă patria şi chiar dacă o vor face, să se întoarcă înapoi după ce au învăţat unele lucruri de care noi cei rămaşi aici avem şi vom avea nevoie”, a precizat Octav Bjoza, care şi-a exprimat regretul că România nu are încă un Muzeu al crimelor comunismului.
Radu Filipescu, unul dintre dizidenţii din timpul regimului comunist, a apreciat deschiderea expoziţiei.
„Sunt mulţi pe care i-am întâlnit în anii ’90 şi care nu mai sunt printre noi, e vorba de doamna Mariana Celac, sunt mulţi. Asta e, după 30 de ani s-a întâmplat să treacă anii şi să ne amintim de ei prin astfel de expoziţii, prin astfel de manifestări”, a spus Filipescu.
La rândul său, Adelina Liana Ţînţariu, membru al Forumului Apulum din Alba Iulia, a îndemnat la neuitare, „în numele generaţiei tinere”. „Cred că este cel mai important să nu lăsăm timpul să treacă, să nu dăm uitării sacrificiile şi curajul celor care au îndurat frigul, foamea şi bătaia în vremea perioadei concentraţionare”, a arătat ea.
Proiectul, realizat în parteneriat cu Forum Apulum din Alba Iulia şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, aduce în atenţia publicului o galerie de 30 de portrete ale unor foşti disidenţi şi opozanţi ai regimului comunist, precum Elisabeta Rizea, Mariana Celac, Octav Bjoza, Mugur Călinescu, Nicolae Steinhardt, Cornel Chiriac, Paul Goma, Ana Blandiana, Doina Cornea, Iuliu Maniu, Arlette Coposu, Monica Lovinescu, Corneliu Coposu, Alexandru Todea, Emil Hidoş, Virgil Ierunca, Toma Arnăuţoiu, Radu Filipescu, Gheorghe Ursu, Maria-Ioana Cantacuzino, Liviu Babeş, Aristina Pop-Săileanu, Iuliu Hossu, Vasile Paraschiv, Dorin Tudoran, Vladimir Ghika, Elena Ion Arnăuţoiu.
Portretele acestor „rezistenţi”, realizate de tineri graficieni, sunt însoţite de biografiile lor, care scot în evidenţă puterea exemplului personal manifestat prin diferite forme de rezistenţă.
Expoziţia „Rezistenţii. Amintire şi recunoştinţă” va fi deschisă publicului până pe 26 ianuarie 2020.
