Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, este luat la bani mărunţi de un cunoscut avocat. Problema spinoasă în care ar fi dat greş şeful BNR
Avocatul Gheorghe Piperea a anunţat, luni, pe Facebook, că va depune în aceeaşi zi la Curtea de Conturi, în numele Asociaţiei Parakletos (pe care o conduce), o sesizare în legătură cu administrarea de către BNR a banilor publici şi cu unele dintre competenţele Băncii Centrale. Sesizarea are în vedere perioada pre-criză (2006-2008) şi cea post-criză (2009-2015) „şi reliefează atitudinea voit prociclică a BNR”.
Prin „atitudine prociclică”, Piperea înţelege „favorizarea evoluţiei în zig-zag a unor fenomene; spre exemplu, creşteri economice sunt urmate de căderi abrupte, în timpul cărora multă lume se ruinează şi se nenoroceşte, după care urmează din nou pantă ascedentă, pantă pe care se înscriu cei ce ştiu să folosească «oportunităţile»”.
„A se observa că, în timp ce 80% din populaţia păturii de mijloc a României s-a pauperizat, averile cumulate ale multimilionarilor români s-au dublat în criză, iar cifrele de afaceri şi profitabilitatea corporaţiilor mulţi-naţionale cu activităţi în România s-au triplat; nu suntem singulari – se întîmplă peste tot, inclusiv în SUA sau în Grecia”, detaliază avocatul.
Gheorghe Piperea precizează că sesizarea se canalizează pe atribuţia Curţii de Conturi de a verifica/audita cheltuirea banului public.
„Legătura sesizării cu creditarea în valută (creditele în CHF (franci elveţieni – n.r.) fiind vîrful aisbergului, partea cea mai vizibilă şi mai contondentă) este construită pe ideea că, neexercitindu-şi atribuţiile de control şi supraveghere ale băncilor şi negîndu-şi atribuţia fundamentală de a asigura stabilitata preţurilor, BNR a generat o clasă de debitori supra-îndatoraţi, pauperizaţi, care au nevoie în prezent de sprijinul financiar şi logistic al statului, adică de bani publici suplimentari care ar urma să se cheltuiască în condiţiile unei crize care încă nu s-a terminat”, arată juristul.
În opinia lui, „în timp ce omitea cu bună ştiinţă această atribuţie de supraveghere şi control şi îşi nega rolul fundamental de a asigurare a stabilităţii preţurilor, BNR încuraja, direct sau indirect, împrumuturile date de bănci statului, cu neglijarea economiei reale. Dovadă stau rapoartele anuale privind stabilitatea financiară, mai ales cele pe 2006, 2008, 2009”.
Avocatul aminteşte că însăşi Curtea de Conturi, în raportul său din 26 septembrie 2014, arată că BNR „a permis sau chiar a creat acest cerc vicios în care creditarea statului în detrimentul economiei reale creşte pe măsură ce creşte consolidarea bancară”.
„În timp ce Legea statutului BNR nr.314/2004 interzice BNR să crediteze Statul român, îi permite expres aceleiaşi BNR să împrumute băncile comerciale. De altfel, BNR chiar a împrumutat, ba chiar masiv, băncile comerciale, pentru a le crea inclusiv baza de lichidităţi necesare împrumutării Statului (pe lîngă alte multe facilităţi consecutive acestor împrumuturi).
Curtea de Conturi ar trebui, cel puţin în accepţiunea mea, să verifice condiţiile de dobîndă în care s-au acordat aceste credite, ieftine pentru bănci, dar scumpe pentru stat. Ar trebui, de asemenea, să verifice modul în care, chiar începînd cu criza din 2009, BNR a sprijinit constant băncile, fie prin reducerile treptate ale rezervei minime obligatorii (care au lăsat băncilor mai multe lichidităţi necesare împrumutării statului), fie prin reducerea continuă a dobînzii de intervenţie (ajunsă în prezent la 1,5%), fie prin exportarea profitului, pe baza consolidării rezervei valutare (ceea ce a permis un curs constant, dar artificial, al euro). La ora la care vorbim, leul, în mod normal, ar trebui să fie mult mai scump, în timp ce euro şi, corelativ, CHF, ar trebui să fie mult mai ieftine. Aceasta ar trebui să fie consecinţă logică a programului de quantitative easing (relaxare cantitativă – n.r.) declanşat de BCE (Banca Centrală Europeană – n.r.). Dar, pentru că aşa-i în tenis, lucrurile nu stau aşa cum dictează logica, ci aşa cum dictează BNR”, punctează avocatul.
Gheorghe Piperea menţionează că raportul din septembrie 2014 al Curţii de Conturi se opreşte la anul 2012 şi susţine că documentul ar trebui continuat şi completat, „întrucît, mai ales după 2012, cercul vicios al creditării statului potenţate de consolidarea bancară a devenit patologic, ajungîndu-se ca, în prezent, gradul de expunere a băncilor pe Statul român să fie de 20%, cea mai mare expunere din întreaga Europă, mai mare chiar decît a Greciei (declaraţie recentă care aparţine domnului Ionuţ Dumitru, preşedinte Consiliu fiscal, principalul opozant al noului Cod fiscal, alături de BNR)”.
„De ce o asociaţie pentru protecţia consumatorilor are interes într-o astfel de petiţie? Întrucît acest cerc vicios întreţinut de BNR împiedică autorităţile şi descurajează instanţele să emită decizii de uşurare a poverii supra-îndatorării consumatorilor, sub cuvînt că astfel de «favoruri» din partea autorităţilor ar putea duce la colapsul sistemului bancar. La adăpostul acestui spectru, cu care BNR defilează în public din cînd în cînd pe la tv, băncile delincvente şi recalcitrante îşi continuă abuzul de putere economică în dauna consumatorilor, reducîndu-i pe aceştia la simple numere statistice şi la ţinte pentru colectorii de creanţe, calitatea lor de cetăţeni cu drepturi fiind, practic, aneantizată”, conchide juristul, precizând că sesizarea va fi publicată, după înregistrare, pe pagina de Facebook a Asociaţiei Parakletos.
